Pe 17 februarie a.c. s-au împlinit 10 ani de când provincia sârbească Kosovo și-a declarat în mod unilateral independența față de Belgrad. Deși ar fi trebuit să fie un eveniment festiv, momentul i-a găsit pe locuitorii kosovar într-o stare de resemnare și dezgust față de situația „țării”, notează NY Times.

Declararea independenței - departe de a rezolva problemele vechi -, a creat „un set nou de necazuri”, notează autorul articolului.

„Jur în fața lui Dumnezeu că dacă nu ar fi la mijloc atâtea vieți sacrificate pentru asta (independență - n.r.), aș spune să ne întoarcem imediat la cum era înainte. Aveam o viață mai bună atunci, aveam mai multe oportunități”, i-a mărturisit un albanez kosovar autorului american.

Frica este sentimentul dominant în Kosovo, atât de partea albaneză cât și de partea sârbă. Nu demult, un politician sârb a fost împușcat și ucis pe străzile Mitroviței, oraș divizat între cele două comunități etnice. 

De altfel, orașul Kosovska Mitrovița este un simbol pentru actuala stare de lucruri din Kosovo: mafia controlează totul, autoritățile fiind „decorative” după cum afirmă locuitorii cercetați de NY Times.

Peisajul este deplorabil, clădirile și locuințele oamenilor arătând la fel de rău ca pe vremea războiului.

Ferdonije Qerkezi, o femeie albaneză care a pierdut patru băieți și un soț în timpul războiului, nici nu vrea să audă întrebările despre independența provinciei: „Nu mă întrebați!”.

Nici tinerii nu sunt mai optimiști. Fiind cetățenii unei țări parțial recunoscute, kosovarii nu pot călătorii nicăieri legal. Nici chiar marii susținători ai războiului de independență, SUA și Marea Britanie, nu mai sunt așa interesați de foștii lor protejați: actualului prim-ministru, Ramush Haradinaj, i-a fost refuzată viza pentru a intra aceste țări.

Totuși, notează NY Times, în Kosovo „înflorește viața de noapte”, iar kosovarii se pot consola cu apariția pe scena muzicală internațională a unor artiști cu origini în acest teritoriu. Slăbuță consolare după un război în care au pierit peste 13.000 de civili (albanezi și sârbi), sute de mii de refugiați au fost nevoiți să-și părăsească locuințele și un stat a fost distrus.

În urma războiului, în Kosovo s-a construit baza militară Bondsteel. Putând adăposti peste 7.000 de soldați, este cea mai mare cazarmă a armatei americane din Balcani și una dintre cele mai mari din Europa.

România, alături de alte patru țări din UE, nu recunoaște independența provinciei Kosovo.