Opera istorică de restaurare a Mormântului Sfânt de la Ierusalim a început prin pregătirea șantierului de lucru. În cele opt luni, cât se etimează că vor dura lucrările, accesul pelerinilor și al turiștilor nu va fi perturbat, anunță AFP.

Au fost montate schele în jurul lăcașului, precum și panouri albe de protecție. O structură metalică a fost, de asemenea, amplasată în fața ușii mormântului pentru a proteja turiștii care vor veni să viziteze această biserică atunci când vor începe efectiv lucrările. Custodia Locurilor Sfinte, chezașă a acestor locuri sfinte ale religiei creștine, a anunțat în martie lansarea acestei restaurări. S-a promis că mormântul lui Hristos va rămâne accesibil vizitatorilor chiar și în timpul lucrărilor de restaurare. 

Protecția de marmură a mormântului este susținută de decenii de o structură metalică. Această structură susține ansamblul blocurilor de marmură care altfel s-ar desprinde, odinioară din cauza intemperiilor, iar în prezent în urma afluxului zilnic al miilor de pelerini și turiști, conform Agerpres.

Ediculul de protecție ridicat sub cupola bisericii de pe locul grotei unde, conform tradiției creștine, a fost așezat trupul lui Hristos după moartea sa, va fi demontat și restaurat în mod identic, a precizat Custodia. Doar piesele prea fragile sau sparte vor fi înlocuite; plăcile de marmură care vor putea fi conservate vor fi curățate, iar structura de sprijin a acestor plăci va fi consolidată. 

Lucrarea va fi finanțată de cele trei confesiuni creștine majore ale Sfântului Mormânt (ortodocși, franciscani și armeni) precum și prin contribuții publice și private. Restaurarea, încredințată unei echipe din Grecia, este de așteptat să dureze opt luni și să fie finalizată la începutul anului 2017. 

Ediculul construit între anii 1809-1810 în stil baroc otoman, după un incendiu care a afectat întreaga bazilică, este cea mai veche construcție datată după secolul al IV-lea, de pe locul Mormântului lui Hristos. 

Construcția a fost afectată repede, dând semne de slăbiciune și scufundându-se sub propria greutate, fiind expusă intemperiilor printr-o deschidere spre cer din cupola bisericii. 

Factorii de mediu din epoca contemporană au accelerat degradarea, alături de prezența vizitatorilor, a căror respirație sporește umiditatea ambiantă și alterează mortarul. Lumânările care ard la câțiva centimetri de această construcție provoacă tensiuni termice asupra marmurei și depuneri groase negre și uleioase, menționează AFP.