ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European (EPPO), este acuzată de "constituirea unui grup de funcționari în scopul comiterii unui act arbitrar care atentează la drepturile și libertățile garantate de Constituție", potrivit plângerii penale depusă de lobbystul belgian Frederic Baldan, potrivit unui articol publicat de cotidianul francez France-Soir, citat de Bursa.ro. 

Cunoscută ca o figură emblematică a „luptei anticorupție”, Laura Codruța Kovesi este acuzată de implicare în manevre care ar proteja interesele Ursulei von der Leyen în fața acuzațiilor grave din scandalul "PfizerGates". 

Potrivit sursei citate, Frederic Baldan și avocatul său, Diane Protat, susțin că EPPO nu a respectat standardele de transparență și imparțialitate în investigarea acuzațiilor împotriva președintei Comisiei Europene. Astfel, Baldan susține că, în dosarul pe care îl instrumentează Parchetul European încă din septembrie 2022, în ciuda dovezilor prezentate de părțile civile, Kovesi a declarat că "nu există suspecți" în privința mesajelor șterse de Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene. Această concluzie a fost considerată de avocați și părți civile drept o încercare de a mușamaliza cazul. Mai mult, Diane Protat afirmă că EPPO a refuzat accesul la dosarul investigației, încălcând principiile fundamentale ale dreptului la apărare și transparenței judiciare. Sursa citată menționează că plângerea depusă împotriva Laurei Codruța Kovesi ridică suspiciuni legate de posibila utilizare a Parchetului European pentru a proteja actori influenți în loc să asigure imparțialitatea și aplicarea legii.

În cadrul unei conferințe de presă susținută la finalul săptămânii trecute, Baldan și Protat au criticat în mod direct EPPO și conducerea sa, punând în discuție credibilitatea acestei instituții.

"Cum poate EPPO să pretindă că investighează imparțial, când refuză să analizeze probele evidente? Cine răspunde pentru lipsa de transparență în această instituție care ar trebui să fie un bastion al justiției europene?", a spus Frederic Baldan.

Diane Protat a evidențiat că refuzul EPPO de a permite accesul la dosar este o încălcare clară a drepturilor fundamentale. Ea a subliniat că Laura Codruța Kovesi, prin acțiunile sale, a adus atingere atât părților civile, cât și imaginii justiției europene. "Va fi Europa capabilă să răspundă acestui apel pentru o guvernare mai integră și mai transparentă? Nu putem să ne ascundem capul în nisip la nesfârșit", a afirmat Diane Protat pentru sursa citată.

În urma acestor acuzații, France-Soir menționează că a contactat de două ori Parchetul European în legătură cu eventualele plângeri îndreptate împotriva Laurei Codruța Kovesi, dar Tine Hollevoet, director de comunicare a EPPO, a evitat să răspundă la întrebarea respectivă. 

Scandalul "PfizerGates" a început cu acuzațiile împotriva Ursulei von der Leyen, legate de contractele pentru vaccinurile COVID-19 și de ștergerea unor mesaje text între aceasta și Albert Bourla, CEO-ul Pfizer. În acest context, EPPO a fost desemnat să investigheze, însă rolul său a fost pus sub semnul întrebării de către părțile implicate.

În timpul audierii din 6 decembrie 2024 la Tribunalul din Liège, reprezentantul Parchetului European a solicitat amânarea verdictului până la o decizie a Curții de Apel privind aspecte procedurale. Această mișcare a fost percepută ca o tentativă de obstrucționare a procesului. Avocații părților civile au denunțat această tactică, considerând-o un atac la drepturile fundamentale ale reclamanților. Ei o acuză pe Laura Codruța Kovesi de faptul că EPPO nu și-a îndeplinit misiunea de a investiga imparțial și a devenit un instrument politic care favorizează protejarea oficialilor europeni în detrimentul justiției.

După audierea din 6 decembrie, Ugo Mattei, profesor de drept la Universitatea din Torino, Universitatea din Berkeley și Universitatea din Louvain, membru al organizației neguvernamentale Generazioni Future, a acuzat lipsa de transparență a Ursulei von der Leyen în negocierea contractelor: "Cred profund că lipsa de transparență este o problemă foarte serioasă astăzi în Europa". La rândul său, Florian Philippot, președintele partidului Les Patriotes, a declarat, potrivit sursei citate: "Într-o singură zi, am văzut ce reprezintă oroarea UE: o lovitură de stat pe tema Pfizer, care a dus la amânarea audierii".

Fostul deputat european, Rob Roos, una din părțile civile ale procesului PfizrGates a declarat pentru sursa citată: "Procesul împotriva Ursulei von der Leyen privind mesajele SMS despre COVID-19 cu CEO-ul companiei Pfizer a început vineri, 6 decembrie, la Tribunalul din Liege. Cazul a fost amânat (probabil sabotat) de Parchetul European (EPPO), care nu și-a făcut treaba"

Cazul împotriva Laurei Kovesi aduce în prim-plan întrebări critice despre rolul și integritatea Parchetului European și cu privire la faptul dacă o instituție care pretinde că apără justiția poate să ignore probe și să încalce drepturile fundamentale ale părților implicate.

Sursa citată mai afirmă că plângerea penală împotriva Laurei Kövesi ridică presiunea asupra EPPO, iar deciziile care vor fi luate în următoarele luni vor determina dacă această instituție poate recâștiga încrederea publicului. De asemenea, acest caz reprezintă un test important pentru Uniunea Europeană în ceea ce privește angajamentul său față de transparență și responsabilitate.