Tentativa de a-l răsturna pe Putin de la putere poate avea oarecari șanse de reușită numai dacă Alianța anti-Rusia rămâne unită ca un monolit. Iată însă că rândurile ei se subțiază de la o zi la alta.

Europa mimează războiul economic împotriva Moscovei, cu sancțiuni draconice care se întorc împotriva sa și cu achiziționarea de petrol și gaze rusești via India și China, cu 20% mai scumpe decât plătea pe livrările directe din Rusia.

Însă alți aliați americani nici măcar nu se mai ostenesc să mimeze fidelitatea: Japonia, de pildă, a decis să renunțe la sancțiuni și să rămână implicată în proiectul Sahalin-1 de extracție a petrolului și gazelor, după retragerea companiei americane Exxon, informează Nikkei.

ExxonMobil, care a deținut 30% din Sahalin-1, a anunțat în luna martie că se retrage din acest proiect, ca urmare a invaziei Rusiei în Ucraina.

După câteva luni bune, în care a oscilat, Japonia a luat o decizie usturătoare pentru Washington: rămâne în proiect alături de Rusia.

Prin compania Sakhalin Oil and Gas Development, Japonia deține și ea 30% din acțiunile proiectului Sahalin-1.

Decizia guvernului de la Tokyo de a rămâne implicat în proiect alături de Rusia survine după ce țările G7 (din care Japonia face parte) se înțeleseseră să interzică importurile de petrol din Rusia.

Cu alte cuvinte, Japonia este prima țară care rupe oficial rândurile alianței anti-Rusia, condusă de Statele Unite.

Gestul făcut de Tokyo este cu atât mai spectaculos cu cât Japonia și Rusia continuă să aibă un serios diferent teritorial, rămas moștenire de la Al Doilea Război Mondial: suveranitatea asupra Insulelor Kurile.

Summit-ul G20 din Indonezia, de peste două săptămâni se anunță unul furtunos: în timp ce regimul Zelenski cere excluderea Rusiei din organizație, premierul japonez Fumio Kishida ar putea sta la masă alături de Vladimir Putin și Xi Jinping.