ACTUALIZARE 19.05/ 9:13 Vicepremierul italian, Matteo Salvini, a îndemnat sâmbătă,  în timpul unei manifestației liderilor partidelor naționaliste europene desfășurată în piața Domului din Milano, la mobilizare la alegerilor europene împotriva elitelor care conduc Uniunea Europeană.
„În această piață nu sunt extremiști, nu sunt rasiști sau fasciști (...) Extremiști sunt cei care au condus Europa în ultimii 20 de ani'”, a spus Salvini, potrivit AFP, în fața simpatizanților săi adunați sub o ploaie puternică în fața catedralei milaneze, alături de liderii altor 11 partide politice europene care susțin suveranitatea națională a statelor UE în fața Bruxelles-ului.

Salvini le-a cerut alegătorilor să vină masiv la urme pe 26 mai pentru „a întoarce spatele trecutului”.

Mai mulți dintre președinții acestor formațiuni au vorbit la manifestație, printre care și lidera Adunării Naționale franceze (fostul Front Național), Marine Le Pen, care a spus că Uniunea Europeană este condusă în prezent de o „oligarhie fără rădăcini, fără suflet, care ne conduce cu o singură ambiție, aceea a supunerii și diluării națiunilor noastre'”.

'”Spunem „nu'” acestei imigrații care ne scufundă țările și care pune în pericol securitatea popoarelor noastre (...) și valorile civilizației'', a mai afirmat Marine Le Pen, tot împotriva imigrației vorbind și liderul Partidului Libertății din Olanda, Geert Wilders. „Nu putem avea încredere în elita politică (europeană). Ei vor să-și impună legile lor. Doresc să ne inunde țările cu mai mulți imigranți și nu putem permite acest lucru. Trebuie să limităm imigrația. Trebuie să oprim islamizarea'” Europei, a continuat liderul naționaliștilor olandezi.

La rândul său, președintele Alternativei pentru Germania, Jorg Meuthen, i-a atacat și el pe reprezentanții „elitelor” europene, printre care i-a menționat explicit pe președintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, pe cel al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pe cancelarul german Angela Merkel și pe președintele francez Emmanuel Macron.
 
Știrea inițială

12 partide suveraniste se întrunesc sâmbătă la Milano sub bagheta lui Matteo Salvini și Marine Le Pen pentru a da semnalul schimbării Europei. Liderii a 12 partide conservatoare, anti imigrație, pornesc, din orașul  italian, către cucerirea Bruxelles-ului, după alegerile europarlamentare din 26 mai. Marii absenți de la manofestarea de la Milano sunt însă premierul ungar Viktor Orban, liderul FIDESZ, și Jarosław Kaczyński, liderul formațiunii conservatoare din Polonia ”Lege și Justiție”.

La Milano vor fi prezente Adunarea Națională (fostul Front Național) în frunte cu liderul ei, Marine Le Pen, Liga, reprezentată de  Matteo Salvini, PVV din Olanda (Geert Wilders), partidul Volia din Bulgaria (cu liderul Veselin Mareshki), partid care va intra pentru prima oară în Parlamentul European, SPD din Cehia, cu Tomio Okamura și un alt partid nou, Sme Rodina din Slovacia, cu președintele Boris Kollar.

Alte patru partide prezente nu vor avea președinții la întrunire, dar vor avea reprezentanții actuali din Parlamentul European - și e vorba de Alternativa pentru Germania, de FPO din Austria (partid aflat în coaliție la guvernare), de Vlaams Belang din Belgia și de Partidul Popular danez.

În fine, vor mai fi prezente la nivel de conducere (vicepreședinți) partidele EKRE din Estonia și Adevărații Finlandezi.

Despre atragerea celor din Grupul Conservatorilor de partea suveraniștilor, trebuie arătat că deja două partide prezente la întrunirea de la Milano, Partidul Danez al Poporului și Adevărații Finlandezi, provin din Grupul Conservator.



Dar, în ciuda politicii comune în ceea ce privește imigrația,  multiculturalismul, stânga marxistă și birocrația UE, suveraniștii europeni rămân divizați pe multe alte chestiuni-cheie, printre care disciplina bugetară, distribuția migranților și relațiile cu Moscova.
Dar acesta este doar nucleul de început al grupului care, dacă își joacă bine cărțile, ar putea atrage de partea sa și alte partide aflate la guvernare și care domină viața politică în țările lor, precum FIDESZ din Ungaria, PiS din Polonia și PSD din România.