ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Deși mulți oameni din Serbia au „amintiri" neplăcute despre bombardarea NATO din 1999 a țării lor, această acțiune de bombardare a fost făcută tocmai pentru a îi proteja de propriul lor guvern. Așa a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg,  aflat la Belgrad.

Stoltenberg a răspuns la o serie de întrebări privind bombardamentele și campania NATO împotriva guvernului fostului președinte sârb Slobodan Miloșevici, în cadrul unei întâlniri cu studenții Universității din Belgrad.

„Am subliniat că am făcut acest lucru pentru a proteja civilii și pentru a opri regimul Miloșevici", a spus Stoltenberg, citat de mass-media locală.

Astfel, a mai spus el, NATO dorește ca Alianța și Belgradul să „privească în viitor". Stoltenberg a apreciat actuala „relație excelentă" dintre NATO și Serbia, adăugând că blocul militar "respectă" decizia Belgradului de a nu se alătura Alianței militare. Totuși, el a susținut că NATO dorește să fie „partenerul" Serbiei.

Vizita lui Stoltenberg survine la o săptămână după o escaladare a tensiunilor dintre Belgrad și Pristina, provocată de vizita liderului kosovar in partea de nord a regiunii separatiste, locuită de sârbi, care refuză să recunoască autoritatea Pristinei. 

În martie 1999, NATO a lansat bombardamente aeriene asupra infrastructurii militare sârbe. Rachetele de croazieră și cu rază lungă au fost folosite pentru a doborî obiective de înaltă apărare, cum ar fi instalații strategice din Belgrad și Priștina. Unul dintre orașele sârbe cele mai afectate de raiduri a fost Nis. Intervenția militară a NATO în Kosovo a reprezentat o încălcare a dreptului internațional, deoarece nu a avut susținerea Consiliului de Securitate al ONU.

Potrivit unor date oficiale de la Belgrad, aproximativ 2.500 de civili sârbi au fost uciși și aproximativ 12.500 răniți în cursul celor 11 săptămâni de bombardamente.

În 2017, o echipă internațională de avocați a pregătit o acțiune legală în instanță împotriva Alianței Nord Atlantice. Motivul: folosirea uraniului sărăcit, de către NATO, în timpul bombardamentelor din 1999 asupra fostei Iugoslavii.