În Bosnia-Herțegovina, liderul naționalist al sârbilor bosniaci Milorad Dodici s-a declarat învingător al alegerilor de duminică, la care a candidat pentru un loc în președinția tripartită a țării balcanice. Potrivit rezultatelor parțiale, Dodici care conduce Republica Srpska și pledează pentru separarea ei, ar fi obținut peste 55% din voturi, învingându-l pe Mladen Ivanici, actualul reprezentant moderat al sârbilor bosniaci în președinția tripartită. 
 
El ar urma să coprezideze o țară divizată, pe care a calificat-o „ratată” în trecut și care nu este, în opinia sa, „un stat”. Dodici este cel care a evocat, în repetate rânduri, organizarea unui referendum pentru independența Republicii Srpska, susținut de cineastul Emir Kusturica, un apropiat al naționaliștilor sârbi. 

ImunoMedica


Totodată, candidatul principalului partid bosniac (musulman), SDA (conservator), Sefik Dzaferovici, a revendicat victoria în tabăra bosniacilor, fiind creditat cu 37,9% din voturi, după o campanie dusă de asemenea pe o linie identitară.

În schimb, la croați, candidatul dreptei naționaliste, Dragan Covici (38,66%) a terminat cursa în urma social-democratului Zeljko Komsici (49,47%).

Președinția colegială este în special însărcinată cu politica externă și cu cea de apărare, componentele principale ale puterii, inclusiv poliția, educația sau politica economică, fiind în mâinile celor două entități care formează țara, Republica Sârbilor din Bosnia (Republika Srpska) și Federația croato-musulmană.

Potrivit celui mai recent recensământ, care datează din 2013, Bosnia are o populație de 3,5 milioane de locuitori, dintre care majoritatea bosniaci, o treime sârbi și puțin peste 15% croați.

Toți au fost chemați duminică la urne, în cadrul alegerilor generale, un scrutin la fel de complex ca și instituțiile administrative create de-a lungul liniilor identitare după războiul intercomunitar din anii 1992-1995, relatează AFP.

După mai bine de două decenii de la conflictul soldat cu 100.000 de morți, principalii candidați au mizat pe coarda naționalistă, mai ales sârbul Milorad Dodici și croatul Dragan Covici, dar și pretendenții bosniaci.