Edvard Nergard Larsen și colegii săi de la Institutul pentru pentru Cercetări Bisericești, Religioase din Norvegia au trimis peste 18.000 de aplicări fictive pentru posturi la companii din Norvegia, Olanda, Marea Britanie, Germania și Spania și au descoperit că un menționarea activităților sau afilierilor la organizații creștine constituie un dezavantaj, informează Vartoland.no.

În CV-urile fictive, aplicanții au menționat că au lucrat pentur o organizație de tineret anonimă. În jumătate din cazuri, organizația a fost descrisă drept creștină, iar în celălalte cazuri a fost menționată ca islamică. Pentru autenticitate, în cazul organizațiilor creștine, aplicanții aveau nume tipic norvegiene (Kristian și Silje), iar în cazul celor musulmane, numele aplicanților erau cu iz islamic: Tariq și Yasmeen.

Cercetarea a arătat că un nume de rezonanță norvegiană, autohtonă și menționarea unui trecut la o organizație creștină diminuează șansele de a fi chemat la un interviu aproape la fel de mult ca și un nume de rezonanță islamică.

Astfel, un cetățean cu nume islamic și backround religios islamic are doar 10% șanse să fie chemat la un interviu, în timp ce un aplicant cu nume autohton, dar care menționează creștinismul are doar 20% șanse de a fi intervievat pentru un serviciu.

Din cele cinci țări în care s-a desfășurat cercetarea, numai în Norvegia creștinii sunt discriminați, relevă sursa citată.

Conform lui Larsen, motivele pentru această atitudine sunt multiple: unii angajatori consideră că nu este potrivit ca solicitanții să menționeze religia în CV, alții însă au o prejudecată față de creștini.

Larsen crede că a fi activ într-o organizație creștină semnifică, pentru unii angajatori, că respectivul are o atitudine conservatoare în general.

De altfel, afilierea publică a unei persoane la creștinism este de rău-augur, menționează și Karl A Jahr, directorul unui ziar penticostal. Acesta a spus sursei citate că primește numeroase cereri ca articole mai vechi să fie șterse, din cauza faptului că autorii nu mai vor ca acum să fie percepuți ca și creștini, fiind un handicap atunci când aplică pentru un serviciu.

Anders Lid, un norvegian creștin, spune că din experiența sa, este mai avantajos ca aplicanții să scrie în CV-uri că au fost vagabonzi, decât să menționeze că au lucrat în cadrul unei organizații creștine.

Astfel că Lid nu este surprins de rezultatele studiului. El spune că unii angajatori se tem că un angajat creștin ar putea „strica” petrecerea de Crăciun a companiei sau că ar putea atrage atenția colegilor asupra unor posibile derapaje morale.

Deși și-a păstrat experiența „creștină” în CV, Lid spune că de fiecare dată când discută cu un angajator, se gândește cum și în ce fel ar trebui să se cenzureze.

În afară de opțiunea religioasă, numele contează cel mai mult în viziunea angajatorilor. Un nume norvegian crește șansele de a fi chemat la interviu, relevă studiul. Ministrul Norvegian pentru Egalitate și Discriminare, Ronnayg M. Retteras, a reacționat spunând că pentru instituția sa, discriminarea aplicanților creștini este o noutate. Acțiunile Guvernului urmăresc diminuarea rasismului și a ostilității față de musulmani, a afirmat ea.

Concluziile studiului vor fi publicate într-o lucrare de doctorat. O cercetare din 2016 arăta că doar 40% din norvegieni se mai consideră creștini, iar dintre jurnaliști, 70% se declară atei sau agnostici.  Biserica Norvegiei a fost biserică de stat până în 2012.