ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Uniunea Europeană a îndemnat Kievul să acorde un statut special pe durată nedeterminată regiunilor separatiste Doneţk şi Lugansk (Donbas), relatează marţi Ukrainska Pravda, în pagina electronică, citată de  Gândul.

Această cerere a fost formulată de comisarul european pentru Politica de Vecinătate, Johannes Hahn, în cursul ultimei sale vizite la Kiev.

Vicepreşedinta Comisiei de Externe din cadrul Radei Supreme (Parlamentul ucrainean), Ivanna Klimpuş-Ţinţadze, a confirmat pentru Ukrainska Pravda această informaţie.

"Europeanii ne cer să propunem o strategie cu privire la un statut special pentru Donbas. În plus, ei cer ca durata statutului să nu se limiteze la trei ani, ci să fie nedeterminată", a declarat ea.

Autoguvernarea zonelor aflate sub controlul insurgenţilor separatişti este un element-cheie al Acordului de la Minsk, semnat la 12 februarie.

Preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a semnat la 18 martie un decret de promulgare a unei legi care prevede acordarea unui statut special zonelor rebele din regiunile Doneţk şi Lugansk.

Potrivit noii legi, statutul special pentru zonele rebele din Doneţk şi Lugansk, "ocupate temporar", urmează să intre în vigoare după alegerile locale în cele două regiuni din estul ţării.

Liderii republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk nu vor avea dreptul să participe la aceste alegeri, care vor fi organizate doar după încetarea completă a acţiunilor militare. Kievul va coopera doar cu noii aleşi în cele două regiuni, specifică legea.

Însă liderii republicilor autoproclamate Doneţk şi Lugansk, Aleksandr Zaharcenko şi Igor Plotniţki, au anunţat, într-un comunicat comun difuzat imediat după promulgarea legii, că nu vor ajunge la vreun compromis cu autorităţile de la Kiev atât timp cât "deciziile ruşinoase" cu privire la statutul Donbasului nu vor fi anulate.

De asemenea, Ministerul rus de Externe a denunţat la acea vreme noua lege, susţinând că Administraţia Poroşenko a introdus "termeni suplimentari în proiectul de lege", nestipulate în acordul semnat la Minsk.