ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Procurorul Parisului Rémy Heitz a anunțat deschiderea unei vaste anchete preliminare cu privire la gestionarea criticată a crizei covid-19 în Franța, vizând capete de acuzare de ”omoruri din culpă” și ”punerea în pericol a vieții altuia”, relatează AFP, potrivit news.ro.

Această anchetă - un răspuns judiciar dat plângerilor primite de Parchetul din Paris în timpul izolării - ”nu vizează să stabilească responsabilități politice sau administrative”, a precizat Heitz, ci ”să scoată la iveală eventuale infracțiuni penale” ale decidenților naționali. Ea nu îl vizează pe șeful statului - care nu răspunde penal - și nici pe membrii Guvernului - a căror responsabilitate ține de Curtea de Justiție a Republicii, sesizată cu privire la 80 de plângeri.

Această ”anchetă-umbrelă” cuprinde, pe de o parte, 13 proceduri vizând plângeri ale unor asociații și organizații sindicale, iar pe de altă parte o a 14-a procedură care înglobează 33 de plângeri, marea majoritate a unor persoane particulare, prin formulare tip de pe site-ul plaintecovid.fr.

Aceste investigații - încredințate Oficiliului central de luptă împotriva unor atingeri aduse mediului și sănătății publice (Oclaesp) - vizează principalele revendicări, prezentate de la începutul epidemiei - între altele, protecția muncii, punerea la dispoziție de măști de protecție și de teste.Ancheta a fost deschisă cu privire la ”omor din culpă”, ”răniri din culpă”, ”punerea în pericol a vieții altuia”, ”abținere voită de la lupta împotriva unui sinistru”, ”neoferirea de asistență unei persoane aflate în pericol”.

”În cazul în care există culpe penale, vor fi foarte probabil - aceasta este o ipoteză - culpe neintenționate. Or legea prevede condiții precise în vederea stabilirii acestor delicte. Ea cere proba unei ”culpe calificate”, care nu este o simplă imprudență sau neglijență”, a precizat procurorul.

Gruparea acestor anchete va permite, astfel, în opinia procurorului, să se stabilească un fond documentar comun cu privire la situația cunoștințelor științifice, întrucât ”în vederea acestui tip de infracțiuni, Codul Penal prevede că este necesar să se aprecieze respondabilitățile” decidenților ”din perspectiva mijloacelor și cunoștințelor de care dispuneau la momentul deciziilor”, subliniază Heitz.