La Istanbul, în Catedrala Patriarhală „Sfântul Andrei”, în prezența președintelui Ucrainei, Petro Poroșenko și a președintelui Radei Supreme a Ucrainei, Andrei Parubyi, a avut loc ceremonia de semnare, de către Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului, a Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe ucrainene (înființată în decembrie 2017, în urma unui Sinod extins, la care nu au participat ierarhii Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei), informează Bucpress.

La ceremonie au participat mai mulți oficiali ucraineni, inclusiv prim-vice-premierul Stepan Kubiv, ministrul de externe Pavlo Klimkin, ministrul Apărării Stepan Poltorak, mitropolitul Epifanie al Kievului și întregii Ucraine, mitropolitul Alexandru (Drabinko) etc.

Tomosul a fost semnat de către Patriarhul Ecumenic în prezența președintelui ucrainean Petro Poroșenko și a lui Andrei Parubyi și contrasemnat de către cei doi oficiali ai statului ucrainean. Variante ale textului acestuia circulă deja în presa ucraineană.

Petro Poroșenko a declarat, în context, că „semnarea Tomosului deschide o nouă eră în istoria ortodoxiei mondiale”.

Totodată, presa de limba rusă și independentă din Ucraina menționează că acordarea Tomosului va fi exploatată maximal în scopuri electorale de către Petro Poroșenko, care va participa la alegerile prezidențiale de la 31 martie 2019 pentru un nou mandat de șef al statului.

La 11 ianuarie 2019, acesta va începe un "tur al regiunilor”, împreună cu mitropolitul Epifanie al Bisericii Ortodoxe ucrainene autocefale, pentru a recupera actualul decalaj electoral față de principalii săi candidați și pentru a încerca intrarea în turul al doilea al alegerilor prezidențiale.

Analistul Dorin Popescu susține că Biserica Ortodoxă Română are patru opțiuni pentru acțiune. Până acum, Biserica Ortodoxă Română a subliniat că dorește ca rezolvarea conflictului dintre Kiev și Moscova să se facă pe calea dialogului. Iată cele patru variante, în viziunea lui Dorin Popescu:

„- Varianta curajoasă: reînființarea Mitropoliei Bucovinei, cu sediul la Suceava și crearea unui sistem eficient, funcțional, care să permită integrarea, în cadrul acestei Mitropolii, a parohiilor românești din nordul Bucovinei. Patriarhul Daniel a fost numit recent "Omul Anului” în România, însă șansele ca acesta să recurgă la varianta de mai sus sunt, în opinia mea, modeste. În acest caz, BOR nu va fi recunoscută drept biserică de tip canonic în Ucraina, preoții ei vor avea statut de misionar în Ucraina, iar preoții români din Ucraina care vor dori trecerea parohiilor lor în subordinea Mitropoliei Bucovinei vor avea de trecut foarte multe piedici și obstacole, ușor de anticipat.

- Varianta moderată: recunoașterea condiționată a autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene, în următoarele condiții: crearea unui Vicariat românesc în cadrul acestei biserici sau în cadrul BOR, desfășurarea serviciului religios/divin în parohiile arondate Vicariatului în limba română și acordarea unor garanții privind utilizarea pe termen lung a limbii materne/române în aceste parohii (pentru a se evita producerea unor limitări de drepturi similare celor care au condus la art. 7 al Legii-cadru privind educația, adoptată în 2017 la Kiev).

- Tergiversarea recunoașterii noi Biserici autocefale ucrainene, pentru a se putea monitoriza și exploata contextul social-politic care se va crea în Ucraina după alegerile din martie 2019...

BOR poate lua în calcul și coroborarea ultimelor două variante, caz în care există, ca variantă de rezervă, și nerecunoașterea noii biserici ca fiind una canonică (a patra variantă de lucru), variantă care are (din diferite motive) puține șanse de a fi adoptată de către conducerea BOR”.