ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice donație este binevenită. Doamne, ajută!


Votul dat vineri de Parlamentul din Muntenegru în favoarea ratificării acordului de aderare a țării la NATO, consfințind mersul statului balcanic spre spre vest, pare o ironie a sorții. În urmă cu mai puțin de două decenii, pe când Muntenegru era încă parte a Serbiei, în timpul războiului din Kosovo, avioanele NATO au fost cele care au aruncat bombe cu uraniu sărăcit asupra populației. Iar efectele lor se mai resimt și azi.

Cu 46 de voturi pentru și nici unul contra, Parlamentul din Muntenegru a votat vineri în favoarea ratificării acordului de aderare a țării la NATO, dând lovitura de grație Rusiei, care mai sperau ca micul stat muntenegran să nu se alăture celorlalte țări de la Adriatica, Albania și Croația, care sunt deja membre ale Alianței.

Ședința a fost boicotată de parlamentarii opoziției, în timp ce sute de simpatizanți ai opoziției au protestat în fața parlamentului, scandând „ hoții” și „trădătorii” în timp ce dădeau foc steagului NATO.

Guvernul susține că în actuala conjunctură geopolitică, Muntenegru „trebuie să facă alegerea cea mai rațională pentru a-și proteja securitatea”. Mai mult, guvernul a reamintit că aderarea la NATO va aduce țării și beneficii economice, pe lângă stabilitate. Oficialii muntenegreni speră ca țara, care are o armată mică, formată din 2.000 de oameni și slab înzestrată, să devină un membru cu drepturi depline în cadrul Alianței, după summit-ul de la Bruxelles de la sfârșitul lunii mai, unde este așteptat să participe și președintele Donald Trump.
 
Și dacă Serbia încă nu a putut fi convinsă să facă pasul spre NATO, Belgradul preferând să păstreze distanță față de cei care în 1998 îi bombardau, SUA s-au concentrat în ultimele luni pe micul stat muntenegrean.  Explicația celor de la think tank-ul american The Heritage Foundation este că intrarea Muntenegrului în NATO,  cu numărul ei insignifiant de militari, ar reprezenta  cel mai puternic semnal pentru Rusia.  De amintit că vâful de lance al campaniei de convingere a muntenegrenilor să facă pasul decisiv a fost senatorul republican  John McCain, care recent a făcut o vizită în Serbia și Muntenegru, și care l-a acuzat pe senatorul Rand Paul, un opozant al integrării statelor balcanice în NATO, că „lucrează pentru Putin”.

Opoziția din Muntenegru, pro rusă, care se concentrează în principal în jurul comunității etnicilor sârbi, s-a opus aderării la NATO încă de la început iar vineri a boicotat Parlamentul și a amenințat cu organizarea unui referendum împotriva aderării. „Nu vom recunoaște decizia parlamentului, aveți mâinile pătate de sânge, ridicând mâna în favoarea NATO bombardați din nou Muntenegrul, Serbia. (...) Este un act de înaltă trădare”, a declarat Milan Knezevici, unul din liderii Frontului Democratic, unul dintre principalele partide de opoziție, în timp ce un grup de manifestanți incendiau un drapel al Alianței.  Și fostul premier iugoslav Momir Bulatovici s-a declarat „trist și umilit”, apreciind că dorința puterii de a susține aderarea Muntenegrului la NATO este o „înșelătorie bazată pe forță și minciună”.
 
„Această decizie contrivine voinței majorității poporului muntenegran. În timp ce 84% dintre oameni vor un referendum privind intrarea țării în NATO, autoritățile și parlamentul au decis singure asupra acestei chestiuni, ilegal, pentru că în sală nu se afla și opoziția”, spune Marko Milacici, șeful Miscării pentru Neutralitatea Muntenegrului. 
 
„Cred că este o decizie pe termen scurt a unui mic grup de oameni, un regim criminal care nu s-a schimbat de aproape trei decenii. Aceasta este o manipulare extraordinară a oamenilor”, a adăugat Milacici.

Și opoziția din Muntenegru și Moscova le amintesc politicienilor care au ridicat mâna în favoarea ratificării că Alianța pentru care au votat acum este aceeași care, în 1999, a declanșat bombardarea Serbiei și a Muntenegrului.
 
Peste 15.000 de tone de combustibil nuclear au fost aruncate peste Serbia în urma bombardamentelor cu uraniu sărăcit, unele zone din Serbia nefiind locuite nici în ziua de azi din cauza gradului ridicat al radioactivității.
Folosirea bombelor cu uraniu se află și la originea creșterii ratei incidenței cancerului în multe regiuni din Serbia. 
 
Contestatarii deciziei de vineri susțin că un alt motiv pentru care Occidentul a permis integrarea micului stat în NATO ar fi că Alianța vrea să își înfigă cât mai bine steagul pe o rază de 200 de km a coastei Adriatice, care nu se afla încă sub controlul ei, provocând o militarizare a Serbiei neutre.

Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews