Într-un interviu pe care le-a acordat în România, amabasadorul  Rusiei la București, Oleg Malginov a vorbit despre Europa și provocările ei actuale, despre momentul istoric 9 mai, dar și despre relațiile țării noastre cu Rusia. Marinov suține că Federația Rusă este gata să sprijine orice interes național al României.

Relațiile economice dintre România și Rusia ar putea să se dezvolte bine, afirmă ambasadorul Federației Ruse în interviul acordat think-thankului pro-NATO, Clubul Militar Român de Reflecție Euroatlantică, preluat de adevărul ro.

"Conducerea țării noastre, conducerea Federației Ruse a afirmat, în mai multe rânduri, că noi întotdeauna suntem deschiși pentru dialog. Când am ajuns aici, în misiune, prima mea sarcină a fost de a revigora, dialogul acesta. Și au fost unele reușite. Acum dialogul acesta se păstrează, dar la un nivel destul de scăzut. Nu a fost inițiativa Rusiei să fie înghețate contactele la nivelul politic înalt. În principiu credem că contactele dintre conducerea Rusiei și conducerile altor țări sunt foarte benefice. Destul de multe țări europene au păstrat dialogul cu Rusia, la nivel înalt. Totul depinde de faptul dacă conducerea României ar dori să depășească această pauză și de ce anume este gata să spună. Adică dacă există un interes național, Rusia este întotdeauna gata să îl susțină", a afirmat Oleg Malginov referindu-se la normalizarea relațiilor dintre Rusia și România.

Întrebat care este poziția oficială a Moscovei in legătură cu  Bucovina de Nord și Basarabia, care sunt teritorii ce nu fac parte nici din România, nici din Federația Rusă, ci sunt parte a unor state aflate între România și Federația Rusă, ambasadorul rus a explicat:

"Aș vrea să spun aici că istoria europeană, de dinainte de război, are foarte multe componente. Pactul germano-sovietic de neagresiune este doar un element al acelei istorii de dinainte de război. În același context trebuie privit și Anschluss-ul Austriei, care s-a făcut cu acordul tuturor țărilor europene. Și la fel a fost și așa-zisul Acord de la München, când a fost decisă soarta Cehoslovaciei. Și, din păcate, eșecul eforturilor de creare a coaliției antihitleriste, în anii 30. În acele condiții, fiecare țară a decis să își asigure singură securitatea. Și experiența ne-a arătat că această tactică a fost una greșită. Pe aceeași cale a mers și Uniunea Sovietică, aceea de a încheia un pact separat cu Germania, care nu a prevenit războiul, dar, probabil că l-a amânat. Încă în anul 1989, Parlamentul, de atunci, al URSS, a decis că toate consecințele acestui tratat au încetat să existe din data de 22 iunie 1941. Noile concluzii de drept internațional ale războiului, au fost rezumate în acordurile încheiate după război, în Carta Națiunilor Unite, precum și în documentele Organizației pentru Securitate și Cooperare, care și dau răspunsurile la întrebarea dumneavoastră".

 

Interviul integral poate fi citit AICI.