ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Președintele columbian Juan Manuel Santos a primit, vineri, 7 octombrie, Premiul Nobel pentru Pace pe 2016, acordat ca urmare a eforturilor depuse pentru soluționarea pe cale pașnică a războiului civil din Columbia, a anunțat Comitetul Nobel norvegian.

„Comisia speră că acest premiu îi va da (președintelui Columbiei n.red) puterea să ducă mai departe această sarcină dificilă. De asemenea, Comisia speră că în anul care va urma, locuitorii acestei țări vor putea să culeagă fructele procesului de pace”, a spus purtătoarei de cuvânt a comisiei norvegiene.

De asemenea, ea a precizat că chiar dacă acordul de pace a fost respins de columbieni la referendum, negocierile au dus „conflictul sângeros” într-un punct în care se poate ajunge la o soluție pașnică de încheiere a acestuia. Purtătoarea de cuvânt a adăugat că poporul columbian nu a respins pacea în sine ci anumite prevederi din acord.

Câștigătorul a fost ales de o comisie specială formată din cinci membri, aleși de Parlamentul norvegian. Anul acesta au fost 376 de nominalizări: 228 de persoane și 148 de organizații.

Acordul de pace cu gherila FARC

După 52 de ani de conflict sângeros, președintele Columbiei și liderul gherilei FARC, Timoșenko, au ajuns la un acord pentru pace. Însă pentru a fi validat, președintele Columbieni a decis să îi cheme pe locuitorii țării la la referendum.

Aproape 34,9 milioane de alegători au fost chemați să răspundă cu „da" sau „nu" întrebării „Susțineți acordul final de încheiere a conflictului și construire a unei păci tabile și durabile?", titlul documentului de 297 de pagini care a rezultat după aproape patru ani de negocieri în Cuba.

Dintre cele 99,98% buletine de vot nunărate, cele cu "nu" se impuneau cu 50,21% în fața celor cu „da" (49,78%).

Președeintele Juan Manuel Santos intenționa ca astfel să pună capăt celei mai vechi confruntări armate din Americi, care a implicat diverse gherile de extremă stânga, miliții paramilitare de extremă dreapta și forțele de ordine, soldate cu peste 250.000 de morți, 45.000 de persoane date dispărute și 6,9 milioane de oameni deplasați.

Acordul viza ca FARC - înființată în 1964 în urma unei insurecții țărănești și care numără în continuare 5.765 de combatanți - să se transforme în partid politic, după ce predă armele ONU, care a verificase deja, distrugerea a 620 de kilograme de explozivi.