Mii de turci s-a adunat, vineri, în jurul fostei catedrale Sfânta Sofia pentru a participa, în prezența președintelui Recep Tayyip Erdogan, la prima rugăciune după reconvertirea în moschee a acestei clădiri emblematice din Istanbul. În semn de protest, în Grecia, bisericile ortodoxe au bătut clopotele și au coborât steagurile în bernă. Arhiepiscopul Atenei și al Greciei, Ieronymos, a spus că transformarea leagănului Ortodoxiei Grecești este „un sacrilegiu”. 

În ciuda epidemiei cu noul coronavirus, mulțimi compacte s-au format încă de dimineață în jurul Sfintei Sofia pentru a participa la rugăciunea programată în jurul orei 10 (GMT) iar câțiva credincioși și-au petrecut noaptea acolo.

La 10 iulie, liderul de la Ankara a decis să remită fosta bazilică cultului musulman, după ce o hotărâre judecătorească i-a revocat statutul de muzeu.

Această măsură a stârnit furia anumitor țări, în special a Greciei, care urmărește îndeaproape soarta moștenirii bizantine din Turcia. Papa Francisc a spus, de asemenea, că este „foarte întristat” de această reconversie.
Recitări coranice au avut loc dimineață la catedrala Sfanta Sofiia, înainte de rugăciunile de vineri la care au fost invitați mai mulți înalți oficiali străini.
Ca măsură  de precauție, autoritățile au indicat că maximum o mie de credincioși se vor putea ruga în interiorul moscheii. Dar mulți oameni se vor putea reculege în jurul clădirii.

În fața afluxului de credincioși musulmani, dintre care unii nu au purtat măști de protecție, guvernatorul din Istanbul, Ali Yerlikaya, a spus  că spațiile prevăzute în exteriorul Sfintei Sofia sunt pline.
 

Pentru numeroși observatori, transformarea Sfintei Sofia în moschee de Erdogan vizează să refacă baza sa electorală conservatoare și naționalistă în contextul dificultăților economice agravate de pandemie. 

Luând această decizie, șeful statului, adesea acuzat de derivă islamistă, atacă de asemenea moștenirea fondatorului Republicii, Mustafa Kemal, care a transformat Sfânta Sofia în muzeu în 1934 pentru a deveni emblema unei Turcii laice. 

Ca un simbol, Erdogan a ales ca prima rugăciune aă aibă loc cu ocazia celei de-a 97-a aniversări de la Tratatul de la Lausanne, care a fixat frontierele Turciei moderne și pe care președintele, un nostalgic al Imperiului otoman, solicită adesea să fie revizuit. 
 
Soarta mozaicurilor bizantine care se află în interiorul monumentului și care erau acoperite cu ipsos în epoca otomană îi preocupă în special pe istorici. 

Autoritatea Afacerilor religioase (Diyanet) a afirmat că ele vor fi ascunse după perdele doar în timpul rugăciunilor, islamul interzicând reprezentările figurative. 

Catedrala, simbol al lumii creștine, rămâne în Turcia strâns asociată cu capturarea Constantinopolului în 1453 de către sultanul Mehmet II, cunoscut sub numele de Cuceritorul. O fanfară otomană a fost prezentă de altfel, în fața edificiului, vineri.