„Spovedania” fondatorului Facebook, eveniment care, în ultimele ore, a rivalizat cu amenințarea iminentă a declanșării celui de-Al Treilea Război Mondial, nu va schimba cu nimic lucrurile. Americanii îi vor da mână liberă lui Mark Zuckerberg să facă, mai departe, ceea ce dorește, convinși că, cel puțin de ochii lumii, s-au spălat pe mâini. 

Statele Unite și-au spălat conștiința în fața întregii lumi, la oră de maximă audiență. Dar Facebook este mult prea important pentru americani. Iar în final (așa cum au făcut întotdeauna) îl vor lăsa pe Zuckerberg să meargă mai departe cu rețeaua sa socială, scrie jurnalistul italian Jacopo Bernardini într-un text publicat de linkiesta.it.

„Un Zuckerberg care părea că a revenit pe băncile școlii. Un Zuckerberg pus la stâlpul infamiei. Un Mark Zuckerberg timid, ciudat, palid, care, sub privirea severă a deputaților și senatorilor americani, înțelege, în cele din urmă, cât de importantă este intimitatea. 

Poate părea oarecum sadic și, în unele privințe, eliberator, în a vedea cum unul dintre cei mai bogați oameni din lume, la doar cei 33 de ani ai lui, este mustrat de vulpile bătrâne din Congresul american. Dar, cel mai probabil, „procesul” împotriva Facebook, mediatizat din plin în ultimele două zile, va rămâne în memoria multora doar ca un salt înainte al societății spectacolului, și nu ca un punct de cotitură pentru protecția vieții private”, scrie jurnalistul italian.

„Dar cum s-a ajuns aici? Să analizăm faptele: Cambridge Analytica, o companie de colectare și analiză a datelor, primește 15 milioane de dolari de la miliardarul conservator Robert Mercer. Consilierul său era Steve Bannon, șeful campaniei electorale a lui Donald Trump. Compania, printr-o aplicație Facebook creată de psihologul universității din Cambridge, Aleksandr Logan, ar fi colectat datele a 87 de milioane de persoane. Datele au fost exploatate chiar de către expertul social al lui Trump, Brad Parscale, pentru a identifica alegătorii și  a-i bombarda cu mesaje personalizate. Marzk Zuckerberg, șeful Facebook, și-a asumat responsabilitatea, recunoscând că știa de ani de zile de "gaura" din sistem.

Din acest motiv, Zuckerberg a fost chemat să depună mărturie în fața Congresului SUA. Mai întâi în Senat și apoi în Cameră. Un Congres care nu are nici un interes să limiteze puterea rețelei sociale. Pe de o parte, sunt republicanii, ostili, din principiu, față de controalele publice asupra companiilor private. Pe de altă parte, democrații, care au legături foarte strânse cu finanțatorii din Silicon Valley, cei mai bogați oameni din America. Nu este o coincidență faptul că la alegerile din 2016 campania lui Hillary Clinton a adunat aproape 800 de milioane de dolari, de două ori mai mult decât cea a lui Trump. Mulți, din ambele tabere politice, au acțiuni de milioane în companiile de tehnologie. Un singur nume vorbește de la sine: Nancy Pelosi, liderul democraților din Camera Reprezentanților, are acțiuni în valoare de 1,5 milioane de dolari la Apple și de cel puțin jumătate de milion la Facebook.

Dar banii nu merg într-o singură direcție. În ultimii ani, Zuckerberg a înțeles și importanța de fi protejat de Washington. Iar cheltuielile sale de lobby, mai ales în sectorul privat, au crescut. Anul trecut, a investit 11,5 milioane de dolari - o creștere de aproape 50% față de 2016 - ajungând astfel în topul celor 20 de companii americane „cele mai generoase”.

Și asta nu e tot. Facebook nu este doar o distracție la care apelăm când vrem să ne amuzăm și când nu avem nimic de făcut.  E o companie cu două miliarde de utilizatori, care reprezintă Statele Unite ale Americii în lume. Este un instrument „soft power” în mâinile Americii, pentru a convinge că țara Părinților Fondatori este (încă) cel mai bun loc din lume în care se poate trăi. Că este Steaua polară a lumii. Modelul care trebuie să ne inspire. În acest sens, așa cum scria Morozov, nu este doar o companie privată, ci și una publică. Statele Unite sunt, așadar, ultima națiune din lume care ar vrea să vadă slăbită rețeaua socială. Mai ales într-un moment în care amenințarea chineză este mai înspăimântătoare decât oricând.

Disponibilitatea „de a oferi reguli economiei internetului cu condiția să nu limiteze afacerea”, promisiunea de a extinde GDPR (General Data Protection Regulation) în întreaga lume - noua (bună) reglementare europeană care ar trebui să intre în funcțiune începând cu luna viitoare dar a cărei eficiență trebuie verificată, precum și angajamentul că „în curând, în companie, 20 de mii de oameni vor avea grijă de intimitate și securitate”. Astea au fost singurele lucruri care au putut fi stoarse din gura lui Mr Facebook după două zile de presiune. Nicio recunoaștere a responsabilității privind conținutul  de pe rețeaua socială („suntem o companie de tehnologie, nu o companie media”). Nimic despre transparența reală privind colectarea datelor. Nici o obligație de a crea un acces mai ușor la informațiile lor. Și nicio o limită de timp pentru utilizarea lor. Și de data aceasta, pentru Facebook, nu se va schimba nimic.”