Relațiile dintre Grecia și Turcia se înrăutățesc de la o zi la alta. Deși părea că legăturile dintre cele două state intră un pe un făgaș normal,  la începutul lunii decembrie a anului trecut, cand Recep Tayyip Erdoğan a efectuat o vizită istorică în Grecia, prima a unui președinte turc în ultimii 60 de ani. Vizita lui Erdoğan era considerată un semn că astfel va contribui la îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări,  tensionate din cauza problemelor istorice, politice și teritoriale, dar fundamentale pentru stabilitatea Mediteranei de Est și pentru gestionarea mai multor chestiuni majore europene, cum ar fi fluxurile migratorii.

Optimismul unora a fost spulberat rapid. În ultimele trei luni, nu doar că problemele vechi nu au fost soluționate, dar au apărut altele noi, care au complicat și mai mult relațiile dintre Grecia și Turcia.

În ultimele săptămâni, situația a devenit și mai încordată. La 27 martie, un tribunal turc a negat posibilitatea eliberării a doi soldați greci arestați in luna februarie pentru trecerea  frontierei dintre Grecia și Turcia. Soldații au declarat că au ajuns din greșeală pe teritoriul turc din cauza zăpezii și a ceții, dar justiția turcă i-a acuzat de spionaj.


În timp ce premierul grec Alexis Tsipras îl compară pe Erdoğan cu un sultan, acuzându-l că îi tratează pe cei doi militari greci ca ostatici, Turcia a cerut Greciei să accepte cererea de extrădare a opt soldați turci, care au fugit din prin Marea Egee și au ajuns în Grecia după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016. 

„Au dorit să le predăm soldații greci, dar le-am spus că, dacă vor acest lucru, trebuie mai întâi să ne dea soldații care au făcut o lovitură de stat în țara noastră", a declarat șeful statului turc în cursul unui interviu difuzat de canalul privat NTV.
 
Chestiunea turcilor ajunși în Grecia a devenit așadar mărul discordiei dintre cele două țări. Începând cu iulie 2016, cetățenii turci care au solicitat azil politic în Grecia au fost ajuns la aproximativ 2.000. Este vorba în special de civili, apropiați de Fethullah Gülen, liderul religios turc aflat în exil în Statele Unite și acuzat de guvernul turc că a orchestrat lovitura de stat împotriva lui Erdoğan, dar și profesori universitari, activiști de stânga și kurzi.

Grecia, scrie Zia Weise în Politico, a devenit un fel de „sanctuar” neașteptat pentru cetățenii turci care au scăpat de represiunea guvernului Erdoğan.

Și ca și cum nu era de ajuns, zilele trecute un nou episod a fost pe punctul de a arunca în aer relațiile celor două țări. Așa cum au anunțat oficialii greci, un avion de luptă grecesc s-a prăbușit în Marea Egee în timp ce se întorcea de la o misiune de interceptare a unui avion turc care a încălcat spațiul aerian elen. Pilotul avionului grecesc a murit. Grecia nu a comunicat public cauzele accidentului, iar Turcia a negat că în zonă ar fi existat avioane de luptă.
 
Cu toate acestea, mai mulți analiști au observat că în ultimele săptămâni, deasupra Mării Egee, au avut loc mai multe ciocniri între avioanele de luptă grecești și turcești. Pe 9 aprilie Grecia anunța că soldații săi au tras mai multe focuri de avertisment împotriva unui elicopter turcesc care avea luminile stinse și zbura peste insula grecească Ro, în Marea Egee.

Analiștii consideră că este puțin probabil ca relațiile dintre cele două țări să se normalizeze pe termen scurt, mai ales  în condițiile în care conflictul Ankara-Atena nu se referă numai la aspecte politice, ci și la gestionarea resurselor strategice și la suveranitatea Ciprului, insulă din estul Mediteranei, împărțită în două: turcii la nord, grecii la sud. 

Războiul nervilor nu se oprește la graniță, cel puțin nu la formal, ci continuă și pe alte planuri. Negocierile nesfârșite pentru Cipru au eșuat din nou, în 2017,  din cauza intransigentei turcești vizavi de Atena, iar motivele cele mai probabile se regăsesc în jocul de șah complex pentru zăcămintele de gaz din estul Mediteranei. Pentru că, la începutul anului 2018 a fost descoperită o nouă rezervă de gaze în estul Mediterane, iar Turcia a blocat imediat încercările Greciei de a exploata zăcământul.

The Economist consideră însă că Turcia ar putea să plătească izolarea sa progresivă, iar o confruntare violentă cu Grecia - intenționată sau ca rezultat al unui accident - ar putea fi doar o chestiune de timp.