ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În timp ce Marea Britanie încearcă să limiteze, prin negocieri, consecințele dezastruoase ale ieșirii din Uniunea Europeană, președintele francez Emmanuel Macron lansează o ofensivă pentru a aprofunda integrarea economică a blocului comunitar, despre care spune că trebuie să își apere mai bine cetățenii, comentează Reuters, referindu-se la vizita de săptămâna aceasta a liderului de la Elysee în România, Bulgaria și Austria.

Președintele francez face săptămâna aceasta un turneu de trei zile în Europa Centrală și de Est, unde va încerca să obțină susținere pentru inițiativa sa de înăsprire a regulilor privind muncitorii detașați – un subiect sensibil, care a exacerbat diviziunile Est-Vest.

Câteva zile mai târziu, reformele din Zona euro, cooperarea în domeniul apărării și imigrația vor ajunge în prim-plan, când Macron îi va primi pe liderii Germaniei, Spaniei și Italiei pentru discuții, în încercarea de a consolida rolul Parisului în Europa.

Hexagonul se plânge de mult timp că Europa Centrală și de Est câștigă un avantaj inechitabil din „dumpingul social” al forței de muncă ieftine, susținând că detașarea de muncitorii slab plătiți afectează piața locală a muncii și erodează protecția în acest domeniu în statele cu salarii mai mari.

Deși muncitorii detașați reprezintă mai puțin de 1% din forța de muncă din UE – mulți dintre ei lucrează în sectoarele de transport și în construcții – subiectul a accentuat diviziunile dintre Estul sărac și Vestul bogat.

Macron va vizita România, Bulgaria și Austria, unde se va întâlni și cu liderii ceh și slovac, însă evită Ungaria și Polonia, pe ale căror guverne de dreapta le-a acuzat că încalcă valorile blocului comunitar.

O sursă de la Elysee a explicat că Macron vizitează țările care sunt "cel mai strâns atașate de ancora lor europeană”.

Sursa a respins sugestiile că președintele ar încerca să provoace o prăpastie între țările din Europa Centrală și Europeană care se opun vehement reformei și cele care sunt dispuse la compromisuri. "Nu este vorba despre a divide pentru a conduce mai bine”, a insistat oficialul.

Victoria în alegeri a lui Macron a dat un nou impuls axei franco-germane în UE, însă în Polonia și Ungaria a alimentat temerile privind o Europă că mai multe viteze, ce s-ar putea traduce printr-o influență, susținere financiară și competitivitate economică reduse.

Liderul de 39 de ani ar putea găsi un aliat în Austria, care se învecinează cu patru țări est-europene și unde social-democrații spun că un aflux de muncitori din est duce la scăderea salariilor.

Directiva pentru muncitorii detașați le permite companiilor europene să trimită angajați în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din țara gazdă.

Macron a apreciat că o propunere a Comisiei Europene pentru ca pachetele salariale ale muncitorilor detașați să includă beneficii în concordanță cu reglementările țării-gazdă și ca toate contractele lor să fie limitate la doi ani nu merge suficient de departe.

Pe de altă parte, Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia – cunoscute împreună ca Grupul de la Vișegrad – cred că propunerile merg prea departe. Aceste țări consideră că ar trebui să aibă dreptul să concureze cu prețuri mai mici, pentru a-și reveni după deceniile de stagnare comunistă.

Estonia, care deține președinția prin rotație a UE, urmează să prezinte o nouă propunere în septembrie.

Polonia îl acuză pe Macron de standarde duble, pentru că a pledat pentru o Europă mai strâns integrată, dar încearcă în același timp să erodeze competiția pe piața unică. Două surse din Guvernul polonez au dezvăluit că Varșovia a încercat să îl invite pe Macron de asemenea în cadrul turneului. "Dar nu am văzut o prea mare dorință”, a spus unul dintre oficiali.

Viceministrul polonez al infrastructurii, Justyna Skrzydlo, a declarat pentru Reuters că Guvernul de la Varșovia este încrezător în „unitatea și solidaritatea continue ale țările din Europa Centrală”. «Noi credem că statele din Europa Centrală subliniază competitivitatea în economia europeană. Suntem absolut convinși că va continua în viitor”, a insistat ea.

Însă alte țări au dat semne că sunt deschise la compromis și la a se alinia la o eventuală propunere nouă din partea UE.

„Sunt foarte interesat în cooperare regională în Grupul de la Vișegrad, dar interesul vital al Slovaciei este în UE”, a declarat premierul slovac Robert Fico.

Dincolo de subiectul muncitorilor detașați, Macron probabil că va fi într-o ofensivă de șarm pentru a obține susținere pentru reforme mai ample în cadrul UE, ce includ o cooperare aprofundată în domeniul apărării, armonizare fiscală șu un buget comun pentru Zona euro.

Consilierii săi spun că diplomația franceză a neglijat mult timp Europa Centrală.

„Vrea să înceapă în privința Europei. Cu cât începe mai repede să construiască aceste relații, cu atât mai mult capital politic va acumula pentru a folosi ulterior”, a explicat analistul de la Teneo Intelligence Antonio Barroso.