ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Un grup de reprezentanți ai românilor din Ucraina au solicitat președintelui României Klaus Iohannis să-i primească în regim de urgență în audiență la Palatul Cotroceni din București, informează Agenția de știri BucPress din Cernăuți.

Potrivit sursei citate, românii din Ucraina doresc să discute cu președintele României pe teme foarte importante, cum ar fi legislația statului ucrainean în domeniul învățământului școlar în limbile minorităților naționale din Ucraina, din 2023.

„Apreciată ca având efect devastator, de ucrainizare totală a celor peste 100 de școli seculare rămase la momentul actual cu predare integrală în limba română din regiunile Transcarpatică, Cernăuți și Odesa, asimilarea iminentă în viitorul apropiat a populației autohtone românești din aceste regiuni, a fost confirmată în public recent atât de ministrul educației Hanna Novosad, cât și de Vadim Prystaiko, ministru de externe”, scrie BucPress. 

Totodată, Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU)  s-a adresat și președintelui Ucrainei cerându-i să inițieze procedura de abrogare a articolului 7 al Legii Educației, care reduce semnificativ dreptul la studii în limba maternal pentru reprezentanții minorității naționale autohtone românești din Ucraina.

Totodată, printre subiectele prioritare, cu impact direct în problematica românilor din Ucraina, pe care intenționează să le discute reprezentanții românilor din Ucraina la Palatul Cotroceni, este și cea a consolidării instituțiilor de resort ale statului român, cu atribuții în domeniul relațiilor cu românii din vecinătatea României – respectiv Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Institutul „Eudoxiu Huruzachi” pentru Românii de Pretutindeni și Institutul Cultural Român.

Printre semnatarii demersului către Președintele României se numeră membri de onoare ai Academiei Române, lideri de asociații românești, jurnaliști, juriști, cadre didactice, reprezentanți ai comunităților istorice românești din Maramureșul istoric, nordul Bucovinei, Herța, Hotin și Basarabia istorică.