Audierea din Comisia Juridică din Senatul SUA pentru confirmarea judecătorului Kavanaugh la Curtea Supremă ar putea deveni subiectul unui film. Beneficiind de toate ingredientele necesare: emoții, lacrimi, suspans, personaje bune, devenite celebre peste noapte, și băieți răi. O narațiune în care mișcarea  feministelor #MeToo și presa mainstream au un cuvânt greu de spus, în care  femeia, acuzatorul, este eroina. 

Democrații și presa anti Trump au pus artileria grea pe Brett Kavanaugh, judecătorul nominalizat de Trump pentru Curtea Supremă,  care avea „mapa profesională” ireproșabilă. Și cum putea fi desființat omul sprijinit atât de mult de Trump? Cu acuzații de agresiune sexuală, așa cum se poartă.

Christine Blasey Ford l-a acuzat joi, sub jurământ, pe candidatul lui Donald Trump la Curtea Supremă că a agresat-o sexual în 1982, într-o audiere istorică în Senat. Cu vocea tremurând, cercetătoarea în psihologie în vârstă de 51 de ani, l-a acuzat pe judecătorul Brett Kavanaugh că a încercat să o violeze la o petrecere între liceeni, un episod care i-a schimbat ”radical viața”.

Magistratul conservator, în vârstă de 53 de ani, neagă categoric. Acest strălucitor jurist riscă mult într-o perioadă marcată de o conștientizare a abuzurilor sexuale comise asupra femeilor. "Mă veți învinge poate la votul final, dar nu mă veți face niciodată să renunț. Niciodată", a spus el în fața celor 21 de senatori ai Comisiei juridice. "Sunt nevinovat", a adăugat el.

„Nu am agresat sexual niciodată pe cineva, nici la liceu, nici la universitate", a spus Brett Kavanaugh, repetând că nicio acuzație de acest gen nu a fost formulată împotriva sa de-a lungul carierei sale de jurist și judecător federal.

Confruntarea de la distanță dintre între judecător și profesoara de psihologie din fața Comisiei Senatului SUA a fost prezentată de presă ca o victorie morală pentru ea, ca și când acest „proces” trebuia să se concentreze exclusiv asupra credibilității celor doi și nu pe declarațiile martorilor. 

 

Ceea ce sugerează acuzatorii lui Kavanaugh și cei care se află, de fapt, în spatele acestei acțiuni de denigrare a judecătorului, ar fi că Brett Kavanaugh a fost un prădător sexual în liceu și facultate și apoi s-a transformat brusc într-un cetățean cu principii morale și un jurist bun. Fără dovezi clare. Dar care, spun ei, nu are cum să se fi schimbat în acești ani.

 

Dintr-o pură coincidență, Christine Blasey Ford este o susținătoare a democraților și unul dintre milioanele de protestatari anti-Trump. Ea a declarat pentru Washington Post că a fost foarte mâhnită în 2016 când Trump a câștigat alegerile, pentru că liderul de la Casa Albă l-a menționat pe Kavanaugh ca o posibilă opțiune pentru Curtea Supremă. 

Apoi, a urmat Deborah Ramirez. Ea a declarat într-un articol din The New Yorker că Kavanaugh ar fi abuzat-o sexual în facultate, la Universitatea Yale, la o petrecere.

Linșat din toate părțile, judecătorul s-a apărat, spunând că totul  „este defăimare pură” și s-a declarat dispus să depună mărturie și să-și apere numele în fața „acestor acuzații de ultim moment”. Casa Albă a transmis, de asemenea, că faptele invocate ”nu sunt probate” și că este o ”campanie de defăimare orchestrată” de democrați. 

Și, cum era de așteptat, presa americană a adoptat poziția drepți în fața corectitudinii politice, impulsionată puternic de mișcarea feministelor, cunoscută drept anti-Trump. Nu mai surprinde pe nimeni că știrile pe tema audierii lui Ford-Kavanaugh de joi nu au fost decât clișee feministe ale „femeii victimă”, femeii- "supraviețuitor", care a reușit să pună la pământ pe cineva de talia lui Kavanaugh.

Campania pentru confirmarea lui Kavanaugh la Curtea Supremă va fi cea mai costistoare din istoria SUA, estimează analiștii. Pentru votul de confirmare de la Senat se face lobby de zeci de milioane de dolari, la fel și pentru operațiunile de denigrare sau de susținere. The Washington Times scria, recent, că organizații aflate în spatele campaniei anti-Kavanaugh (precum Demand Justice), dar și avocata Christinei Bradley Ford, sunt finanțate de Fundația pentru o Societate Deschisă, a lui George Soros. ”Scopul nostru este să-i sensibilizăm pe progresiștii americani și să-i facem să vadă în justiție un loc în care se poate manifesta activismul lor și unde se poate promova agenda lor progresistă”, spunea șeful ONG-ului Demand Justice, citat de The New York Times.

Kavanaugh este apreciat în special în rândul republicanilor mai tradiționaliști, care se opun invaziei statului în viața privată a americanilor.

Kavanaugh a absolvit Yale, a lucrat cu administrația lui George W. Bush, are legături strânse în cadrul partidului și este considerat un judecător extrem de riguros, cu opinii destul de puternice și conservatoare cu privire la chestiuni precum dreptul la avort și dreptul de a deține arme. Printre posibilele ținte vizate, se numără revenirea asupra precedentului din 1973, prin care au fost legalizate avorturile.

 

De asemenea, comunitatea LGBT se teme că o majoritate conservatoare la Curtea Supremă ar putea duce la îngrădirea drepturilor sale. Sau, cel puțin, la stoparea amplorii luate în timpul mandatelor lui Obama.

Dintre cei opt judecători aflați în funcție, doi au fost numiți de președintele Bill Clinton, alți doi de președintele Barack Obama, doi de președintele Bush jr., unul de președintele Bush sr., iar unul de Donald Trump. Kavanaugh ar fi al cincilea judecător din completul de nouă care ar avea o orientare conservatoare și ar putea înclina balanța.