Pentru mica comunitate creștină care trăiește în Fâșia Gaza, 2016 a fost anul in care a primit un dar imens: pentru prima dată  după ani buni, autoritățile israeliene au dat permisele speciale pentru a le da voie să meargă la ceremoniile care preced sărbătoarea Învierii Domnului.
 
Și anul acesta, o parte dintre cei aproximativ 1100 de creștini, cât se crede că trăiesc în acest terioriu palestinian, confruntat cu blocade și restricții greu de imaginat, vor putea merge la Ierusalim în Săptămâna Mare. Însă nu toți se  bucură de acest privilegiu pe care autoritățile israeliene îl acordă creștinilor, majoritatea ortodocși, din Fâșia Gaza.

Taufiq Sayagh, 48 de ani, și familia sa au fost neplăcut surprinși când autoritățile israeliene i-au respins cererea de a ieși din Gaza pentru a putea participa la celebrările din Săptămâna Mare care se desfășoară în Cisiordania și Ierusalim, relatează EFE. A fost nevoit să sărbătorească Duminica Floriilor, primul eveniment religios din Săptămâna Mare,  în biserica greco-ortodoxă Sf. Porfirie, din cartierul Zeitun din Gaza, în loc să poată urma pașii lui Iisus care a intrat în Ierusalim coborând de pe Muntele Măslinilor.
 
Destinul celor care trăiesc în Gaza a fost pecetluit în 2007, când Israelul a impus o blocadă asupra acestei enclave, ca urmare a preluării puterii de mișcarea islamistă Hamas. De atunci, comunitatea creștină din acest teritoriu a scăzut considerabil de la 4.000 cât erau până la această dată până la 1.100 numărul înregistrat în prezent, potrivit cifrelor oficiale.

Directorul pentru relații religioase al bisericii Sf. Porfirie, Yaber al Yelda, a declarat pentru EFE că toți creștinii au cerut aprobare Israelului prin biroul palestinian pentru a călători din Cisiordania spre Ierusalim prin pasul Erez, principala poartă de acces a enclavei. Însă răspunsul pozitiv nu vine pentru toți, iar în așteptarea aprobării, familiile din Gaza își mențin propriile tradiții de Paști, explică Mariam Saba, o tânără de 28 de ani care a enumerat diferite bucate tradiționale, carne, supă sau deserturi speciale pregătite pentru această dată.

„Paștele marchează 50 de zile de post în timpul cărora a trebuit să ne abținem de la consumul de carne sau lapte, astfel încât vom pune pe masă supă de miel, chiftele "kefta", sau carne de pui, vițel, capră și pește la grătar", spune ea.

De Florii, copiii îmbrăcați în haine de sărbătoare de un alb imaculat au ținut în mâini ramuri de măslin, care decorează în general bisericile din fâșia Gaza în perioada de sărbători.

„Îmi sunt dragi creștinii din Gaza, sunt frații și vecinii noștri”, asigură Mohamed Dawud, un musulman în vârstă de 34 ani care locuiește în apropiere de acest lăcaș și care povestește cât de încântați sunt copiii lui care primesc de la creștini ouăle vopsite tradițional de Paști.

Deși musulmanii sunt aici o majoritate covârșitoare, coexistă pașnic de sute de ani cu creștinii care, chiar și sub conducerea mișcării Hamas, s-au bucurat de protecție, au precizat surse ale mișcării islamiste.