ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, pe care au fost publicate numeroase documente secrete, împlinește astăzi 3 ani de când s-a refugiat de în sediul Ambasadei Ecuadorului din Londra. Jurnalistul australian, care riscă pedeapsa capitală dacă va fi extrădat în SUA, este acuzat de americani de spionaj și conspirație.

Assange s-a refugiat la 19 iunie 2012 în acest sediu care se bucură de inviolabilitate diplomatică, pentru a scăpa unei extrădări către Suedia, unde este acuzat de comiterea unor agresiuni sexuale pe care le neagă. El se teme că din Suedia ar urma să fie trimis şi judecat în Statele Unite, informează Russia Today.

Avocaţii săi au făcut numeroase apeluri către autorităţile judiciare suedeze, în speranţa anulării mandatului de arestare emis pe numele său.

"Chiar dacă am reuşi să anulăm mandatul de arestare suedez emis în urmă cu aproape patru ani, am în continuare cea mai importantă problemă cu Statele Unite, cu procedura lor în curs şi poate un mandat de extrădare", a adăugat Assange, referindu-se la ancheta efectuată de către un mare juriu în Statele Unite împotriva WikiLeaks.

Fondatorul Wikileaks neagă insă acuzaţiile suedezilor, vorbind despre relaţii consensuale şi de un complot. El spune că a fost abandonat de propria sa ţară și că va sfârşi prin a fi extrădat în Statele Unite, unde poate primi pedeapsa cu moartea pentru spionaj după publicarea de documente americane diplomatice confidenţiale pe WikiLeaks.
 
Jurnalistul australian a fost arestat în decembrie 2010 la Londra în virtutea unui mandat emis de Suedia în cadrul unei anchete de viol şi agresiune sexuală presupusă a două suedeze.

WikiLeaks a devenit blestemul cancelariilor din toată lumea, în 2010, când au fost divulgate mii de documente confidenţiale ale armatei americane cu privire la Afganistan şi Irak, apoi 250.000 de telegrame diplomatice americane.