ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Într-o declarație emisă cu ocazia „Zilei internaționale dedicată combaterii discursului instigator la ură”, Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut eradicarea la nivel global a așa-numitului „discurs instigator la ură”, pe care l-a descris ca fiind „toxic” și „total intolerabil”, potrivit ReclaimtheNet. 

Chestiunea cenzurării „discursului instigator la ură” stârnește controverse semnificative, în primul rând din cauza naturii vagi și subiective a modului cum este definit. În centrul dezbaterii se află o îngrijorare profundă: cine definește ce înseamnă discursul instigator la ură are puterea de a stabili limitele asupra liberei exprimari.

Această putere, exercitată fără un control și echilibru al puterilor, conduce la instaurarea unei cenzuri excesive și la suprimarea vocilor disidente, ceea ce este opusul principiilor pe care se bazează o societate democratică.

„Discursul instigator la ură este un indiciu al discriminării, abuzului, violenței, conflictelor și chiar al crimelor împotriva umanității. Am văzut în repetate rânduri această evoluție în Germania nazistă, Rwanda, Bosnia și nu numai. Nu există un nivel acceptabil de discurs instigator la ură; trebuie să depunem cu toții eforturi pentru a-l eradica complet”, a spus Guterres.

Guterres s-a referit la creșterea îngrijorătoare a sentimentelor „antisemite și anti-musulmane”, propagate, potrivit acestuia, atât online, cât și de personalități marcante.

În 2021, Adunarea Generală a ONU a stabilit data de 18 iunie drept „Ziua internațională dedicată combaterii discursului instigator la ură”.

Guterres promovează de multă vreme cenzura online, deplângând faptul că problema „dezinformarii” online este „gravă” și sugerând crearea unui cod internațional care să o combată.

Strategia lui presupune un parteneriat între guverne, giganți tehnologici și societatea civilă pentru a reduce răspândirea informațiilor „false” pe rețelele sociale, în ciuda riscurilor la adresa libertății de exprimare. Unii analiști, preocupați de apărarea libertății de exprimare, au explicat cum un astfel de „parteneriat” formează „complexul industrial al cenzurii”.