În timp ce Donald Trump a numit Alianța Nord Atlantică o organizație învechită, anacronică, locuitorii din multe dintre statele membre ale Alianței Nord Atlantice din estul Europei asociază acest bloc militar cu protecția țărilor lor.  
 
Gallup a realizat un sondaj de opinie cu privire la NATO, în țările din estul Europei, atât printre statele care sunt membre ale Alianței, cât și printre cele ne-membre. Sondajul relevă că pentru 50% dintre respondenții români NATO aduce protecție, în timp ce 8% spun că reprezintă o amenințare.

Gallup a constatat, fără mare surpriză, că marea majoritate a populației din Polonia, Kosovo, Albania, Lituania, Estonia și Croația  consideră NATO drept o garanție de securitate în fața Rusiei, mai ales după recenta implicare a Moscovei în Ucraina.

Astfel, conform sondajului Gallup, pe lângă Polonia (62%), țările baltice (Lituania- 57%,  Estonia -52%, Lituania -49%) NATO se bucură de o mare popularitate și în Balcani, mai puțin însă în Serbia. Peste 90% din populația din Kosovo sprijină NATO, iar 70 % din albanezii din Albania propriu-zisă văd NATO ca pe o protecție(Albania a devenit deja membră a Alianței), iar croații văd Alianța ca pe un protector în procent de 52%.

Doar 6% din sârbi au o părere favorabilă despre NATO, în vreme ce 64% văd NATO ca pe o amenințare.
 
Peste un sfert de moldoveni (27%) consideră că NATO este o amenințare pentru ei. Doar 16% cred că Alianța poate oferi protecție.

În Muntenegru, care va deveni anul acesta al 29-lea membru al Alianței Nord Atlantice, doar oar 21% din muntenegreni consideră NATO drept o organizație care ii poate apăra, în vreme ce aproape 30 % îl consideră o amenințare.

SUA sunt membru fondator al NATO, dar angajamentele sale față de Alianță au fost puse sub semnul întrebării după ce Donald Trump și-a manifestat public îndoiala față de relevanța Alianței și față de finanțarea ei. Cu toate astea, așa cum a anunțat sâmbătă NATO, Trump a fost de acord să ia parte la reuniunea NATO din mai. Și, atât președintele SUA cât și șeful NATO, Jens Stoltenberg, „au reconfirmat importanța Alianței în aceste vremuri tulburi”. În plus, luni, Trump a reafirmat sprijinul pentru alianța militară cu ocazia unei vizite la cartierul general al Comandamentului Central al SUA.

Modul în care SUA interacționază cu NATO are consecințe importante pe plan internațional intrucât multe state est europene contează pe protecția Alianței. Anul trecut, în octombrie, Marea Britanie a trimis 800 de militari în Estonia. Și, imediat după ce președintele Barack Obama a plecat de la Casa Albă, America a trimis 4.000 de militari în Polonia pentru a o proteja pe ea, și vecinele sale, statele baltice, de o potențială agresiune din partea Rusiei.
 

Kosovo, deși nu este membru NATO, a primit sprijin militar din partea Alianței în timpul războiului din Kosovo între fosta Iugoslavie și Armata de Eliebrare a Kosovo (KLA), așa că locuitorii din Kosovo, într-un procent covârșitor, 90%, se uită la blocul militar ca la un protector. Situația este valabilă și pentru Albania, membră NATO, unde 70% dintre albanezi văd Alianța ca pe un protector, pentru că Alianța a sprijinit aripa etnică a KLA din Albania in timpul războiului. Nu este surprinzător așadar că 64% dintre sârbi văd Alianța ca pe o amenințare și doar 6% ca pe o apărătoare.

Rusia și state aflate în sfera de influență a Rusiei văd NATO ca o amenințare

O dată cu intrarea în NATO a mai multor state post sovietice, în urma destrămării Uniunii Sovietice, și implicarea Rusiei în Ucraina, nu este deloc surprinzător că Rusia a intrat în conflict cu Alianța. Așa că 67% dintre ruși  văd NATO ca pe o amenințare, cu 29% mai mult decât în 2012, fiind cel mai mare procent al ostilității rușilor față de blocul militar înregistrat de cei de la Gallup din 2008, de când au început să facă sondaje privind opiniile oamenilor despre NATO.
 

Locuitori din statele aflate în sfera de influență a Rusiei și care nu sunt membri NATO au tendința de a împărtăși viziunea Rusiei în ceea ce privește Alianța Nord Atlantică, asta în cazul în care au o opinie.54% dintre belaruși văd NATO ca o amenințare, cu 19% mai mult decât acum patru ani. De asemenea, în Ucraina (35%), Kazakhstan (31%), Kîrgyîstan (30%), Republica Moldova (27%), Armenia (20%) și Tadjikistan (34%) văd NATO drept amenințare, și nu ca pe un protector.

Ucrainenii și NATO 

Procentul cetățenilor din Ucraina, un potențial stat membru NATO până acum câțiva ani, care consideră Alianța o amenințare a crescut în ultimii ani, după o perioadă de declin constant, între 2008 și 2014.
În 2014, după ce NATO a sancționat Rusia ca urmare a anexării peninsulei Crimeea, ucrainenii, pentru prima dată, au început să considere NATO mai degrabă un protector (36%) decât o amenințar (20%). 

Cu toate astea, procentul celor care spuneau că NATO îi poate apăra a scăzut la 35% în 2016, în condițiile în care populația ucraineană se simte tot mai obosită de pe urma conflictului dintre armata ucraineană și estul separatist sprijinit de ruși, dar și din cauza economiei la pământ și a creșterii criminalității. Fără nimic bun la orizont, ucrainenii își pot pierde și mai mult încrederea în capacitatea Alianței de a îi ajuta în această criză.
 

 
Implicații

Cu activitatea militară a Rusiei în regiune și cu multe state est europene care își pun nădejdea în SUA și în NATO pentru a fi protejate, angajamentul viitor al Stateleor Unite se află într-un punct critic. Dacă, prin absurd, SUA ar părăsi NATO, Rusia ar fi extrem de avantajată pentru că o Alianță fără cooperarea deplină a Americii va fi mai puțin dotată pentru a reteza aspirațiile expansioniste și militare ale Rusiei. De asemenea, ar tensiona relațiile SUA cu mulți aliați europeni, slăbind parteneriatele economice și militare care sunt vitale pentru interesele politicii externe ale Americii.