84% dintre cetățeni Serbiei se opun aderării țării lor la NATO, belgrădenii fiind cei care s-au declarat, în număr covârșitor, împotriva intrării Serbiei în Alianța Nord-Atlantică.

Sondajul, realizat de Institutul pentru Afaceri Europene, conicide cu împlinirea a 19 ani de la începutul bombardamentelor asupra Serbiei,  cel mai tragic episod din istoria recentă a statului balcanic, b92.net.

Conform sondajului, 62% dintre cetățenii sârbi au spus că nu vor accepta scuze din partea NATO pentru agresiunea din 1999 împotriva Republicii Federale Iugoslavia (SRJ). Majoritatea dintre cei care au răspuns așa sunt belgrădenii și locuitori ai regiunilor din vestul Serbiei și Sumadija, cu vârste cuprinse între 30 și 44 de ani.

O treime dintre cei chestionați spun că ar accepta scuze, în timp ce șapte la sută nu au știut ce să răspundă. 

În același timp, 84% dintre respondenți au afirmat că se opun unei aderări a țării lor la NATO, aproximativ 10%  declară că sprijină această idee, în timp ce șase la sută sunt indeciși.

Îngtrebați  despre „motivele agresiunii” de-acum 19 ani, 17% au pus-o pe seama „politicii lui Slobodan Miloșevici, 15,2% consideră că la mijloc au fost „ interesele și motivele politice ale SUA și ale Occidentului”, iar 12,6% au susținut că motivul acestei agresiuni ar fi fost „Kosovo”.

Aproximativ două treimi dintre cetățenii sârbi se opun oricărei forme de cooperare între Serbia și NATO, în timp ce  26% dintre respondenți o susțin.

Sondajul a fost efectuat în perioada 16-20 martie, cu participarea a 1.203 de respondenți din toată Serbia, cu excepția provinciei Kosovo.

Pe 24 martie 1999, NATO a început o campanie de bombardare a Serbiei, care a durat 78 de zile și în care au fost ucise cel puțin 2.500 de persoane. Operațiunea a fost lansată fără acordul Consiliului de Securitate al ONU.