Premierul albanez Edi Rama a evocat duminică, la Pristina, posibilitatea de a vedea într-o zi țara sa și Kosovo având „un singur președinte, în calitate de simbol al unității naționale”, informează AFP. 

„Kosovo și Albania vor avea o singură politică externă și nu doar ambasade și reprezentanțe diplomatice comune", a declarat în fața parlamentului kosovar Edi Rama, sosit la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a independenței Kosovo. Cele două țări au deja mai multe consulate comune. 

„Dar de ce nu un singur președinte, în calitate de simbol al unității naționale, cu o politică de securitate națională?”, a întrebat Edi Rama. 

Această declarație riscă să-i displacă foarte tare Serbiei, ai cărei oficiali acuză Tirana că susține proiectul construcției unei "Albanii Mari". 

Declarațiile privind o posibilă unificare a Albaniei cu Kosovo, făcute de mai multe ori in ultimii ani de premierul albanez Edi Rama și de liderul kosovar Hashmi Thaci, pun gaz foc în relațiile dintre Belgad și albanezi. Atât Serbia cât și Rusia consideră că astfel de afirmații nu contribuie la strabilitatea regiunii, ci sporesc riscul unui nou război în Balcani.

Serbia, la fel ca alte câteva țări europene, nu recunosc independența provinciei sale albaneze Kosovo. Demarat în 2011, dialogul de normalizare a relațiilor dintre Belgrad și Pristina a fost oprit. Liderii kosovar și sârb, Hashim Thaci și Aleksandar Vucic, au exprimat dorința pentru o reluare a dialogului. 

La rândul său, Hashim Thaci s-a declarat "hotărât să facă în așa fel ca statul Kosovo să aibă propria sa armată pe cât de repede posibil". 

Evocat în urmă cu un an, acest proiect a fost condamnat de Occident, iar sârbii îl consideră o provocare. Având forțe de securitate însă nu o armată, Kosovo rămâne sub protecția NATO. "Forțele de securitate ale Kosovo au de multă vreme toate capacitățile necesare" și "acționează ca o veritabilă armată a unui stat, o armată profesionistă și multietnică", a declarat Thaci. 

Kosovo și-a proclamat independența la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forțele sârbe și rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. 

Acest ultim conflict care a sfâșiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morți, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forțele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forțând Belgradul să-și retragă trupele. 

Circa 115 de țări au recunoscut independența Kosovo, printre care SUA și 23 dintre cele 28 de țări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independență, printre care Moscova și Beijing. Cele cinci țări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia.


Premierul albanez Edi Rama a evocat duminică, la Pristina, posibilitatea de a vedea într-o zi țara sa și Kosovo având „un singur președinte, în calitate de simbol al unității naționale”, informează AFP. 

„Kosovo și Albania vor avea o singură politică externă și nu doar ambasade și reprezentanțe diplomatice comune", a declarat în fața parlamentului kosovar Edi Rama, sosit la Pristina cu ocazia celei de-a zecea aniversări a independenței Kosovo. Cele două țări au deja mai multe consulate comune. 

„Dar de ce nu un singur președinte, în calitate de simbol al unității naționale, cu o politică de securitate națională?”, a întrebat Edi Rama. 

Această declarație riscă să-i displacă foarte tare Serbiei, ai cărei oficiali acuză regulat Tirana că susține proiectul construcției unei "Albanii Mari". Albania neagă că ar avea o astfel de intenție. 

Declarațiile privind o posibilă unificare a Albaniei cu Kosovo, făcute de mai multe ori in ultimii ani de premierul albanez Edi Rama și de liderul kosovar Hashmi Thaci, pun gaz foc în relațiile dintre Belgad și albanezi. Atât Serbia cât și Rusia consideră că astfel de afirmații nu contribuie la strabilitatea regiunii, ci sporesc riscul unui nou război în Balcani.

Serbia, la fel ca alte câteva țări europene, nu recunosc independența provinciei sale albaneze Kosovo. Demarat în 2011, dialogul de normalizare a relațiilor dintre Belgrad și Pristina a fost oprit. Liderii kosovar și sârb, Hashim Thaci și Aleksandar Vucic, au exprimat dorința pentru o reluare a dialogului. 


La rândul său, Hashim Thaci s-a declarat "hotărât să facă în așa fel ca statul Kosovo să aibă propria sa armată pe cât de repede posibil". 

Evocat în urmă cu un an, acest proiect a fost condamnat de Occident, iar sârbii îl consideră o provocare. Având forțe de securitate însă nu o armată, Kosovo rămâne sub protecția NATO. "Forțele de securitate ale Kosovo au de multă vreme toate capacitățile necesare" și "acționează ca o veritabilă armată a unui stat, o armată profesionistă și multietnică", a declarat Thaci. 

Kosovo și-a proclamat independența la 17 februarie 2008, la aproape un deceniu după conflictul dintre forțele sârbe și rebeliunea secesionistă kosovară albaneză. 

Acest ultim conflict care a sfâșiat fosta Iugoslavie, războiul din Kosovo (1998-1999) s-a soldat cu peste 13.000 de morți, dintre care peste 11.000 de kosovari albanezi. Războiul s-a încheiat când forțele NATO au lansat o campanie de bombardamente, forțând Belgradul să-și retragă trupele. 

Circa 115 de țări au recunoscut independența Kosovo, printre care SUA și 23 dintre cele 28 de țări membre ale UE. Circa 80 de capitale ale lumii refuză în continuare să recunoască această independență, printre care Moscova și Beijing. Cele cinci țări membre ale UE care nu recunosc Kosovo sunt România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia.