Imaginile din satelit au confirmat distrugerea Templului Bel, care era una din cele mai bine prezervate relicve din perioada romană a orașului Palmira, afirmă o agenție a ONU, citată de presa din Israel.Acesta rezistase peste 2.000 de ani.

Imaginile "înainte" și "după" arată distrugerea templului de la siteul UNESCO din Palmira.

"Putem confirma distrugerea clădirii principale a templului, precum și a unui rând de coloane din imediata sa vecinătate", precizează Institutul pentru Cercetare al ONU ( UNITAR).
 

Acest incident survine la o săptămână după ce teroriștii ISIS au distrus un alt sit istoric al orașului.

Palmyra a fost unul din cele mai importante centre ale lumii antice, UNESCO descriind-o drept o intersecție a civilizațiilor. Strada sa principală are aproximativ 1 km și este străjuită de coloane. Militanții Statului Islamic(ISIS) au cucerit orașul în luna mai, forțând armata siriană să se retragă. Aceștia au mai distrus și alte monumente, în teritoriul pe care îl controlează, numindu-le "păgâne" și "blasfemitoare".

UNESCO a numit aceste acte drept "crime de război" și afirmă că Statul Islamic urmărește disrugerea dovezilor asupra moștenirii multiculturale a Siriei. Luna trecută, ISIS l-a omorât prin decapitare pe Khaled al-Asaad, un arheolog sirian care se îngrijea de situl de la Palmira. Avea 82 de ani.
 
Jurnalistul român, Victor Roncea, cel care a vizitat situl de la Palmira în 2010, a relatat faptul că acest sit are legături cu România. Astfel, directorul complexului muzeal Palmira, dr. Khalil Al Hariri, a scris o lucrare intitulată: "Ritualurile religioase palmiriene. Studiu de caz: rolul lor in Dacia”, în care argumentează că "4.000 de arcasi din Palmyra au insotit legiunile romane ale lui Traian pana in Dacia, unde, dupa batalii, s-au si stabilit, atrasi de frumusetea locurilor. Foarte putin s-au mai întors, după cum stau dovadă inscripțiile de pe câteva pietre funerare din Palmira, care atesta incursiunea lor în Dacia.Astfel, o inscripţie de la Agora Palmirei, din anul 141 d. Hr, menţionează numele unui militar palmirian, Alpios Abjar, iar alta numele de Titus Ulius, care indică şi existenţa unei unităţi de arcaşi palmirieni şi, de asemenea, a unei unităţi militare de la Dunăre”. Descoperiri similare există în România și chiar și la Sarmisegetuza, ne mai spune directorul. Se pare însă că palmirienilor le-a plăcut cel mai mult în zona șesului și a Dunării, așa explicându-se și de ce unii olteni sunt mai colorați la față, glumește istoricul", spunea Victor Roncea pe blogul său.


2% din impozitul pe salariu
Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și sprijinirea directă a siteului ActiveNews România, nu către stat. Companiile de publicitate și multinaționalele nu ne iubesc. Ajută-ne să luptăm în continuare pentru cele ce-ți sunt dragi: Familia, Credința și Țara.

Descarcă formularul și depune-l la agenția ANAF de care aparții până pe 31 iulie.