ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Scandinavii s-au vaccinat împotriva H1N1 în 2009, la cererea guvernului. Efectele secundare, cum ar fi narcolepsia, îi fac astăzi să fie mai reticenți, potrivit smartradio.ro

Un vaccin dezvoltat în grabă? Nu se mai pune problema. La fel ca sute dintre compatrioții săi, Meissa Chebbi suferă de narcolepsie după vasta campanie de vaccinare împotriva H1N1 care, unsprezece ani mai târziu, a erodat încrederea suedezilor în antidotul împotriva Covid-19.

„Nu o voi lua de la capat niciodată” cu un vaccin de urgență, „dacă nu este absolut necesar, dacă nu sunt în pericol de moarte”, a declarat pentru AFP suedeza în vârstă de 21 de ani. „Voi aștepta cinci ani, când vom cunoaște riscurile”, a spus studenta.

În 2009, autoritățile locale de sănătate au cerut suedezilor să se vaccineze -voluntar- împotriva gripei porcine, cu Pandemrix, produs de laboratorul britanic GlaxoSmithKline.

Peste 60% din populație, aproape șase milioane de persoane, au răspuns la apel – un record mondial – într-o țară în care niciun vaccin nu este obligatoriu.

Dar, la fel ca Meissa, sute de oameni, în mare parte copii și adulți tineri, au dezvoltat narcolepsie ca efect secundar al vaccinului. Cauza: un adjuvant al cărui rol era de a crește efectul imunitar.

„Mi-a distrus viața”, spune Meissa, care avea atunci unsprezece ani. „Adorm tot timpul, în toate situațiile și la momentele nepotrivite: la cină, în timpul interviurilor de angajare, când țin discursuri, la seminarii, la facultate. Am adormit la locul de muncă, în autobuze, peste tot…”, spune tânăra care locuieste în Örebro, în centrul Suediei.

Aproape 440 din cele 702 reclamații au făcut obiectul unor despăgubiri din partea Fondului de asigurări farmaceutice, care a plătit în total 100 de milioane de coroane, aproximativ 10 milioane de euro.

Anders Tegnell, epidemiologul șef și controversatul conducător al strategiei Covid-19 din Suedia, a făcut parte din grupul consiliului de sănătate care a solicitat vaccinarea în masă între 2009-2010.

TOP STORIES

„Desigur, decizia ar fi fost complet diferită dacă am fi cunoscut efectele secundare. Dar erau complet necunoscute, o surpriză pentru toată lumea”, a declarat el pentru AFP.

„Există un consens internațional conform căruia vaccinarea este cel mai indicat lucru în timpul unei pandemii și că este singura soluție pe termen lung”, susține medicul.

Cazul suedez ilustrează dificultatea guvernelor în desfășurarea campaniilor de vaccinare, într-un context de îndoială sau chiar neîncredere, dar și în fața unei nevoi urgente de a pune capăt unei pandemii care paralizează întreaga lume.

Pentru Babis Stefanides, o locuitoare din Stockholm, în vârstă de 36 de ani, este clar că nu va face un vaccin împotriva Covid-19. „Există prea multe întrebări”, spune ea. Potrivit unui sondaj recent al Institutului Novus, mai mult de un sfert (26%) dintre suedezi refuză vaccinul și 28% sunt indeciși. Mai puțin de unul din doi (46%) intenționează să fie vaccinat cu unul dintre noile vaccinuri Covid-19, promise pentru începutul anului 2021.