ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Partidul Social Democrat Suedez a prezentat marți o propunere legislativă de interzicere a școlilor religioase, ca parte a campaniei electorale pentru alegerile din septembrie. 

O declarație venită din partea socialiștilor justifică demersul prin aceea că „niciun elev nu trebuie supus unei îndoctrinări religioase”, iar  „școala trebuie să fie caracterizată de valorile și principiile prevăzute în Constituție”. 

Reacția imediată a Biroului Consiliului Bisericilor a fost publicată  pe site-ul Svenska Dagbladet. Replica vine și după ce, recent, se spune în aticol, consilierul pentru Educație, Olle Burell, anunțase că nu vor mai exista spații de închiriat pentru școlile religioase, argumentând faptul că „școlile religioase contribuie la izolare și la întărirea segregării”.
 
„Realitatea este alta”, spun liderii Bisericii. Astfel 1% dintre elevii școlilor elementare participă la una dintre cele 70 de școli confesionale, în care, oricum, activitățile „religioase” sunt voluntare și se desfășoară în afara orelor prevăzute în programă.

„Dacă există școli confesionale (și școli non-confesionale) care nu reușesc diversitatea și integrarea, aceasta se datorează faptului că școlile generaliste pot eșua și pot fi contraproductive”, se spune în textul amintit.

Potrivit Daily Mail, toate școlile religioase din Suedia, una dintre națiunile cele mai secularizate din lume, sunt „școli libere”, funcționând independent, în timp ce primesc finanțare de la stat.

Întrucât legislația suedeză interzice să se perceapă taxe pentru învățământul primar, orice școală non-guvernamentală primește totuși fonduri guvernamentale.

Există 71 de școli religioase primare și secundare superioare, care reprezintă 5% din toate „școlile libere” din Suedia. Una aparține evreilor, 59 sunt creștine iar 11 aparțin musulmanilor.

Segregarea și imigrația vor fi principalele puncte de campanie electorală  până la alegerile generale din Suedia, țară care a primit 163 000 de solicitanți de azil în 2015 în timpul crizei refugiaților.