ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Eforturile politico-diplomatice impuse de criza ucraineană continuă în ritm susținut, după cum susținute sunt și pregătirile pentru o confruntare militară între Rusia și Statele Unite, cu sau fară aliații Washingtonului din NATO.

Ziariștii de la cotidianul britanic „Daily Mail” Morgan Phillips, reporter politic și Geoff Earle, editor politic adjunct în SUA și Chris Pleasance, prezintă in numarul din 30 ianuarie 2022 al ziarului un panoramic al amplei desfășurări politico-diplomatico-militare care domină acutalitatea internațională a momentului și care ține o lume întreagă cu atenția concentrată asupra pericolului iminent care planează asupra păcii mondiale.

Președintele Biden declară că va trimite trupe în Europa de Est „în termen scurt”, dar „nu prea multe” și nu ca parte a forței NATO.

Dar cu numai câteva ore mai devreme, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, declara că lumea reacționează exagerat la amenințarea unei invazii ruse a țării sale.

El i-a mustrat pe liderii mondiali pentru declarațiile lor publice, spunând „nu avem nevoie de această panică” și a condamnat retragerea diplomaților occidentali de la Kiev.

La Washington, seful Comitetului Mixt al Statelor Majore ale Fortelor Armate ale SUA, generalul Milley, a avertizat cu privire la consecințele „oribile” ale unei invazii a Rusiei cu o forța de peste 100.000 de oameni .

O sursă britanica de intelligence sustine că Rusia va continua să grupeze forțele timp de „două sau trei săptămâni” înainte de a ataca.

Atacul ar putea veni din Belarus si va fi îndreptat spre Kiev, concomitent cu un atac amfibiu din Crimeea asupra orașului-port Odesa, înainte ca trupele ruse să vină dinspre est.

Președintele Biden a declarat vineri seară că va muta trupele americane în Europa de Est „în scurt timp” si a precizat că ele nu vor fi neapărat dislocate ca parte a unei forțe NATO. „Voi muta trupe în Europa de Est și în țările NATO în termen scurt. Nu prea multe”, a spus Biden.

Initiațiva surprinzătoare a președintelui Biden se explică prin faptul că NATO nu a reușit să ajungă la o poziție comună privind desfășurarea de trupe în regiune cu multe dintre cele 30 de state membre, inclusive dintre cele mai puternice, ale Aliantei. Țările membre situate mai aproape de Rusia se tem să-l antagonizeze pe președintele Putin, iar alte țări, precum Germania, se bazează pe Rusia pentru 50% din gazul lor. Și nu trebuie uitat că este de ajuns ca doar o singură țară să poată opune veto oricărei acțiuni a întregii Alianțe. (CV)

VA FI SAU NU VA FI?

 

La începutul acestei săptămâni, Pentagonul a pus 8.500 de militari americani în alertă maximă pentru o potențială desfășurare în Europa de Est.

Șeful Statelor Majore al Fortelor Armate ale SUA, generalul Mark Milley, a avertizat cu privire la consecintele unei eventuale conflagratii în Ucraina și Europa de Est, dacă Rusia atacă cu o forță atât de mare. „Dacă acest lucru s-ar dezlănțui asupra Ucrainei, ar fi semnificativ, foarte semnificativ și ar duce la un număr semnificativ de victime”, a spusat el. „Vă puteți imagina cum ar putea arăta situatia în zonele urbane dense, de-a lungul drumurilor și așa mai departe. Ar fi groaznic. Ar fi groaznic. Și nu este necesar. Credem că aici calea de urmat este o solutie diplomatică”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins vineri in mod public poziția liderilor mondiali care au accentuat perspectiva invaziei ruse, dupa ce președintele Biden a invocat „posibilitatea distinctă” ca trupele ruse să pătrundă în țara sa.

„Sunt semnale chiar și de la lideri respectați ai statelor, ei spun doar că mâine va fi război. Aceasta este panică, dar cât costă acest lucru statul nostru?' a spus Zelenski.

El a criticat indirect decizia Statelor Unite de a retrage membrii familiilor de diplomaților din Ucraina ca o altă măsură care ar putea alimenta „panica” si care ar putea fi contraproductivă. „Nu avem aici un Titanic”, a spus el.

„Nu consider că situația de acum este mai tensionată decât înainte. Există în străinătate un sentiment că aici este război. Nu este cazul”, a spus Zelenski. „Nu spun că o escaladare nu este posibilă... (dar) nu avem nevoie de această panică”.

„Dacă războiul ar izbucni in amploare, populația civilă ar suferi enorm”, a spus generalul Milley, iar șeful Pentagonului, Lloyd Austin a declarat că cele peste 100.000 de trupe poziționate de Rusia „depășesc cu mult ceea ce vedem ca fac de obicei pentru exerciții”. „Este foarte îngrijorător”, a spus el.

Austin a făcut o referință la filmul „Nu te uita în sus” cu Leonardo DiCaprio, despre un asteroid care se îndreaptă spre planetă.

Referitor la faptul că Marea Britanie și-a retras diplomații, iar Grecia își menține prezența, Zelenski a spus: „Căpitanii nu ar trebui să părăsească nava. Nu cred că avem un Titanic aici.”

Asigurările sale au venit în ziua în care secretarul Apărării Lloyd Austin și generalul Mark Milley au vorbit despre pregătirile militare ale SUA in sprijinul aliaților din NATO.

Întrebat dacă Rusia are suficiente trupe pentru o invazie la scară largă in Ucraina, Austin a răspuns: „L-ați auzit pe președinte spunând mai devreme că are la nord de 100.000 de soldați în zona de graniță. Asta îi oferă o serie de opțiuni. Apoi a continuat să deplaseze trupe și resurse în zona, ceea ceea ce a sporit opțiunile sale. Deci, nu vom prezice unde îl vor duce deciziile sale, dar rămânem preocupați de gama de opțiuni pe care le-ar putea urmări și vom rămâne concentrați pe acest set de probleme”.

Milley a mai spus că cei doi nu cred că Putin a luat o decizie. Dar a adăugat: „Sigur, cu 1000 de militari ai formațiuni combinate de arme, manevră la sol, artilerie, rachete și toate celelalte piese, există un potențial pe care l-ar putea lansa cu foarte puține avertismente. Este posibil. Și există o scară largă de opțiuni care sunt disponibile conducerii ruse. Cea mai bună opțiune pe care ar trebui să o aleagă este, în opinia mea, o soluție diplomatică pentru a rezolva orice diferențe”.

Zelenski a încercat să minimizeze informațiile despre o disociere de președintele Joe Biden. Oficialii de stat „nu au nicio neînțelegere” cu Biden, a spus el, dupa cum a relatat publicatia "Politico”. „Înțeleg profund ce se întâmplă în țara mea, așa cum [Biden] înțelege perfect ce se întâmplă în Statele Unite.”

Avertismentul lui Zelenski a venit chiar și în timp ce oficialii americani au încercat să evalueze încă o măsură: acumularea de provizii de sânge și echipament medical in zona, un alt semn că președintele Putin s-ar putea pregăti pentru o actiune militara.

Zelenski l-a îndemnat joi pe președintele Joe Biden să-și atenueze retorica despre situația în curs de dezvoltare dintre Ucraina și Rusia, pe fondul temerilor că aceasta ar putea provoca panică sau o criză de aprovizionare.

Zelensky a făcut apel care „nu a dat bine”, a comentat CNN, citând o sursă ucraineană. Zelensky a cerut ca Biden să „calmeze mesajele” pe fondul manevrelor complexe asupra unei potențiale invazii.

Îndemnul a venit dupa ce Biden i-a spus lui Zelensky că Rusia ar putea invada în câteva săptămâni.

Purtătoarea de cuvânt a Consiliului Național de Securitate, Emily Horne, a respins o informatie conform căreia un oficial ucrainean a spus că Biden a avertizat că Kievul ar putea fi „demis” și ca „se pregătește pentru impact”.

„Acest lucru nu este adevărat”, a scris ea pe Twitter. „Președintele Biden a spus că există o posibilitate clară ca rușii să invadeze Ucraina în februarie. El a spus acest lucru public și am avertizat despre acest lucru de luni de zile. Rapoartele despre ceva mai mult sau ceva diferit sunt complet false”.

O declarație a ambasadei SUA a Ucrainei afirmă „că unele rapoarte referitoare la conversația a președintelui Zelenski și a președintelui Biden sunt complet false. Toate informațiile în această perioadă tulbure, în special din surse neconfirmate, trebuie să fie tratate cu atenție”.

Horne a fost și mai directa într-o declarație pentru CNN. „ Nimeni nu a spus „demis”. Singura persoană care ar trebui „demisă” este sursa anonimă care vehiculează o prezentare inexactă a acestei conversații”, a spus ea.

Seria de declarații publice ale Administrației despre o potențială invazie a Rusiei ar putea presa aliații să-și întărească răspunsul – deși ucrainenii încearcă să evite declarațiile care contribuie la panică – chiar dacă ei caută ajutor suplimentar și sprijin in armament.

Pe fondul fricii de o invazie care ar putea să sparga pozițiile ucrainene, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că răspunsul în scris al SUA la cererile de securitate ale Rusiei are „un fel de sâmburi de rațiune”.

La 19 ianuarie, Zelenski i-a îndemnat pe ucraineni să nu intre în panică, spunând compatrioților săi: „Respiră adânc, calmează-te”.

Dacă Rusia ar ataca în februarie, invazia ar coincide cu cele mai reci săptămâni din estul Europei, când pământul va fi înghețat, ceea ce ar permite tancurilor și artileriei să manevreze cu ușurință. Oficialii americani au spus anterior că o iarnă neobișnuit de blândă pare să fi întârziat planurile de atac ale Rusiei, transformând regiunea într-o mlaștină.

Un înalt oficial al serviciilor secrete britanice a avertizat că Rusia ar putea lansa probabil un atac asupra Kievului din Belarus, în nord, folosind ca acoperire manevrele militare care urmează să aibă loc acolo luna viitoare.

Oficialul a spus pentru "The Times” din Londra, că acest lucru ar putea coincide cu un atac amfibiu din Crimeea asupra orașului-port Odessa, într-un efort de a împărți armata ucraineană pe două fronturi, la sute de km una de alta.

Zeci de mii de trupe ruse ar putea aflui apoi dinspre est, posibil cu scopul de a controla întreaga țară. Dacă numărul actual de trupe ale Rusiei la graniță este insuficient pentru această operațiune, a spus oficialul, o forță suficient de mare pentru a-și îndeplini treaba ar putea fi adunată în „două-trei săptămâni”.

Se crede că Rusia are în prezent 100.000-120.000 de militari la graniță, care au fost recent întăriți cu echipe medicale și sprijin logistic necesare pentru a susține o forță de actiune. Iar alte zeci de mii de militari ar putea sosi în următoarele săptămâni, a spus oficialul.

„După unele estimări, vor veni alte 60.000 sau chiar mai mult. Cu siguranță nu este doar o tactică de negociere sau o amenințare inactivă atunci când sunt dislocate atât de multe trupe cu această capacitate", a mai spus el.

Și totuși, pe fondul retoricii din ce în ce mai alarmante din Occident, Zelenski și anturajul său superior au cerut calm, insistând că, deși riscul unui atac este mare, el este departe de a fi sigur și e puțin probabil să apară în curând.

Zelensky a apelat la Biden „să calmeze mesajele”, după cum a informat CNN. De altfel, presedintele Ucrainei s-a adresat public săptămâna trecută si ucrainenilor „să rămână calmi” și să evite să scoată bani de la bănci sau să depoziteze provizii.

Și alți oficiali ucraineni de rang înalt încearcă să atenueze retorica razboinică. Ministrul apărării a insistat că nu a existat nicio schimbare în ce privește amenințarea pe care o reprezintă Rusia față de primăvara trecută; șeful Consiliului de securitate națională a acuzat Occidentul că a amplificat pericolul în scopuri geopolitice; iar Ministerul de Externe a criticat Marea Britanie și SUA pentru retragerea diplomaților lor.

După apelul lui Zelenski catre Biden, a izbucnit un război de informare cand o sursă ucraineană anonimă a susținut că apelul „nu a dat bine”, deoarece președintele SUA a insistat că un atac este iminent, iar Zelenski a dorit să minimizeze amenințarea.

CNN a relatat inițial că Biden i-a spus lui Zelenski că un atac este „sigur” odată ce pământul va fi înghețat și că Kievul este amenințat direct, deși oficialii americani și ucraineni au negat ulterior că ar fi avut loc o asemenea conversație.

Cu toate acestea, semnele că Ucraina și America citesc din două foi diferite vor crea temeri cu privire la puterea alianței lor dacă Moscova va decide să treacă cu forțele peste graniță.

În plus, poziția dură a lui Biden împotriva Rusiei ar putea fi subminată dacă se constată că serviciile de informații americane au exagerat amenințarea, în special la aliați precum Germania care l-a îndemnat pe presedintele american să adopte o linie mai blândă.

Apelul lui Zelenski a venit la doar o zi după ce Washingtonul si NATO i-au trimis scrisori lui Vladimir Putin, in care au respins cererile ca Ucrainei să i se interzică aderarea la NATO și ca alianța să-și retragă toate forțele din statele ex-sovietice.

Scrisorile au fost trimise de catre secretarul de stat al SUA Antony Blinken si de șeful NATO, Jens Stoltenburg, niciuna dintre misive nu a fost făcută publică, dar ambii demnitari occidentali au spus că nu s-a dat curs cererilor cheie ale Moscovei. Totusi, Blinken a spus că s-au făcut contraoferte „serioase” care speră că vor tenta Kremlinul să continue discuțiile.

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al presedintelui Putin, a declarat că in scrisori există „puțin spatiu pentru optimism”, dar a lăsat deschisă ușa pentru mai multe discuții și a spus că Rusia nu se va grăbi să dea un răspuns.

Toate privirile se îndreaptă acum asupra lui Putin, care va decide cum va răspunde Rusia pe fondul temerilor că Europa ar putea fi din nou prabusită în război.

Între timp, Biden a vorbit joi cu omologul său ucrainean, Zelenski, pentru a reitera sprijinul american și al aliaților, inclusiv livrările recente de ajutor militar al SUA.

Biden l-a avertizat pe Zelenski că SUA crede că există un grad ridicat de probabilitate ca Rusia să poată invada atunci când pământul va fi înghețat și că forțele ruse ar putea ataca teritoriul ucrainean dinspre nord de Kiev.

Zelenski a postat pe Twitter că a mai discutat cu Biden și despre posibilitatea unui sprijin financiar suplimentar pentru Ucraina. Casa Albă a declarat că Biden i-a spus lui Zelenski că „explorează posibilitatea unui sprijin macroeconomic suplimentar pentru a ajuta economia Ucrainei”, deoarece aceasta este sub presiune ca urmare a imi posibilei confruntări cu armata Rusiei.

Între timp, Statele Unite au anunțat o ședință deschisă a Consiliului de Securitate al ONU in ziua de luni, despre ceea ce ambasadorul SUA Linda Thomas-Greenfield a numit „comportamentul amenințător” al Rusiei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat insa presei că răspunsul SUA - și unul similar al NATO - a lăsat „puțin teren pentru optimism”, dar a adăugat că „există întotdeauna perspective de continuare a dialogului, este în interesul atât al nostru, cât și al americanilor”.

Secretarul de presă al Casei Albe, Jen Psaki, a fost mai circumspect când a fost întrebat dacă Administrația Biden a văzut o fâșie de speranță în faptul că rușii au spus că vor menține comunicațiile deschise chiar dacă au spus că le lipsește optimismul. „Nu știm dacă rușii fac jocuri pe diplomație. Sperăm că nu, a spus Psaki.

Ministrul de externe Serghei Lavrov a declarat că răspunsul SUA conține câteva elemente care ar putea duce la „începerea unei discuții serioase pe probleme secundare”, dar a subliniat că „documentul nu conține niciun răspuns pozitiv cu privire la problema principală”. Acestea sunt cererile Moscovei ca NATO să nu se extindă și ca Alianța să se abțină de la desfășurarea de arme care ar putea amenința Rusia.

Lavrov a spus că oficialii de rang înalt îi vor înainta propuneri lui Putin, iar Peskov a spus că reacția rusă va veni în curând.

Comentariile oficiale evazive ale Moscovei denotă faptul că Putin este acela care va determina de unul singur următoarele mișcări ale Rusiei. El a avertizat cu privire la „măsuri militare-tehnice” în cazul în care Occidentul refuză să țină seama de cererile Rusiei.

Peskov a adăugat că Putin și Biden vor decide dacă trebuie să aibă o altă conversație în urma celor două apeluri de luna trecută.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Dmitro Kuleba, a declarat că Kievul a văzut răspunsul SUA înainte ca acesta să fie livrat Rusiei și nu are obiecții. El a scris pe Twitter că este „important ca SUA să rămână în contact strâns cu Ucraina înainte și după toate contactele cu Rusia”. În acelasi timp, Kuleba a subliniat nevoia țării sale de a-și consolida apărarea. „Această criză este un moment al adevărului și de aceea vorbim despre arme”, a spus el. „De aceea vorbim despre sancțiuni economice. De aceea vorbim despre poziția consolidată a noastră a tuturor”.

Ministrul german de externe Annalena Baerbock a declarat în timpul unei dezbateri parlamentare asupra Ucrainei că guvernul său își coordonează îndeaproape politica cu aliații, luând în considerare o serie de opțiuni care ar putea include noul gazoduct rusesc Nord Stream 2 către Germania.

În timp ce diplomația continuă, continuă și manevrele care au escaladat tensiunile. Rusia a lansat o serie de exerciții militare care implică unități de infanterie și artilerie motorizate în sud-vestul Rusiei, avioane de război în Kaliningrad, la Marea Baltică, zeci de nave de război în Marea Neagră și Arctica și avioane de luptă și parașutiști ruși în Belarus.

NATO a declarat că își întărește descurajarea în regiunea Mării Baltice, iar SUA au pus 8.500 de militari în alertă mai mare pentru o potențială desfășurare în Europa.

Dincolo de preocupările legate de o posibilă ofensivă rusă în Ucraina, au existat și speculații că răspunsul Moscovei ar putea include desfășurari militare în emisfera vestică.

Un înalt diplomat rus a refuzat recent să excludă astfel de desfășurări în Cuba și Venezuela, dar un apropiat al președintelui Putin și-a exprimat joi scepticismul față de această perspectivă.

„Cuba și Venezuela urmăresc să iasă din izolare și să restabilească relațiile normale cu SUA într-o anumită măsură, așa că nu se poate vorbi despre înființarea unei baze acolo, așa cum sa întâmplat în perioada sovietică”, a declarat Dmitri Medvedev, șeful Consiliului de Securitate al Rusiei.

Dmitri Peskov nu a comentat o propunere a principalului partid politic din Rusia, Rusia Unită, care sugera ca Moscova să răspundă la livrarea de arme occidentale Ucrainei prin trimiterea de arme insurgentilor din Donbas. El a adăugat că Putin este la curent cu propunerea, dar nu a avut nicio reacție imediată.

VIDEO din UCRAINA: