ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


În perioada de vârf a pandemiei de COVID-19, mai multe țări din Africa au fost lăudate pentru că au controlat pandemia prin implementarea strategiilor tradiționale de sănătate publică pentru a limita răspândirea virusului SARS-CoV-2, în ciuda faptului că au sisteme de sănătate publică subdezvoltate și fragile. 

Cu o populație de peste un miliard de oameni, continentul african pare să fi fost mult mai puțin afectat de pandemie decât America, Europa și Asia în ceea ce privește rezultatele slabe în materie de sănătate și mortalitatea, scrie thevaccinereaction.org. 

Potrivit unui studiu realizat de Partnership for Evidence-based Response to COVID-19 (Parteneriat pentru un răspuns bazat pe dovezi la COVID-19) (PERC), un parteneriat public-privat care sprijină măsurile bazate pe dovezi pentru a reduce impactul COVID-ului asupra statelor membre ale Uniunii Africane:

Raportul cazuri-letalitate (CFR) privind COVID-19 în Africa este mai mic decât CFR la nivel global, ceea ce arată că rezultatele au fost mai puțin severe în rândul populațiilor africane.

S-a speculat că nu ar fi exactă colectarea datelor legate de decese în multe țări africane. Cu toate acestea, la nivel global, doar 34,6% dintre țări au date complete de înregistrare a deceselor în Registrul Civil și Datele demografice (CRVS), în timp ce majoritatea țărilor africane au cel puțin un sistem de colectare a datelor și nu există dovezi că datele despre mortalitatea COVID raportate în Africa sunt mai puțin precise decât în alte regiuni. Singura țară africană care nu a raportat cazuri de COVID și decese în ultimii trei ani este Tanzania.

Populație mai tânără în Africa

Se consideră că există mai mulți factori care au contribuit la mai puține cazuri de decese atribuite COVID în Africa, printre care vârsta populației din majoritatea țărilor africane. Cele mai multe decesele legate de COVID au avut loc în cazul persoanelor în vârsta de 65 de ani sau mai mult. Vârsta medie în America de Nord și de Sud, Europa și Asia variază de la 32 la 42,5 ani, în timp ce vârsta medie în Africa Subsahariană este de 18 ani.

„Avem [în Africa] aproximativ 3% din populație cu vârsta de peste 65 de ani”, a spus dr. Matshidiso Moeti, directorul regional pentru Africa al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Rata scăzută de afecțiuni preexistente, cum sunt bolile cronice, în Africa

Literatura medicală a arătat că pacienții cu afecțiuni preexistente, cum sunt diabetul, bolile respiratorii cronice, obezitatea și hipertensiunea arterială, au un risc crescut de a dezvolta complicații moderate până la severe ale infecției cu SARS-CoV-2. Aceste afecțiuni cronice de sănătate sunt considerabil mai puțin răspândite în țările cu venituri mici și cu venituri medii mai mici în comparație cu țările cu venituri mai mari, ceea ce poate oferi o posibilă explicație de ce povara COVID a fost relativ mai mică în Africa. Țările africane au o prevalență scăzută a bolilor cronice netransmisibile, comparativ cu 88% în Statele Unite și 74% în Brazilia.

Absența unităților de îngrijire pe termen lung în Africa a redus transmiterea COVID?

Majoritatea persoanelor în vârstă din Africa nu locuiesc în instituții de îngrijire pe termen lung. În aceste unități tinde să crească riscul de transmitere a bolilor infecțioase. În majoritatea țărilor africane, îngrijirea membrilor în vârstă este lăsată în mare parte în responsabilitatea familiei, reducând astfel riscul de transmitere a infecției. La începutul pandemiei, aproximativ 81% dintre decesele cauzate de COVID în Canada au avut loc în unități de îngrijire pe termen lung.

Ipoteza igienei are o contribuție în reducerea mortalității COVID în Africa?

A existat o anumită îngrijorare că regiunile care utilizează practici ultraigienice de sănătate publică, precum utilizarea excesivă a dezinfectantului pentru mâini și alte intervenții pentru dezinfecție realizate în multe țări dezvoltate, reduc expunerea microbiană, ceea ce poate crea un dezavantaj pentru populații, care nu mai fac față în mod eficient provocării imunologice prezentate de virusuri noi, cum este SARS-CoV-2. Cercetătorii convin că această ipoteză este plauzibilă și poate fi constatată în diferențele observate între țările mai bogate și cele mai sărace în ceea ce privește povara bolilor cronice.

Viața trăită mult timp în aer liber, cu mai multă expunere la soare, în țările africane

Stilul de viață tipic african implică munca în agricultură în aer liber, de la răsărit până la apus, adăposturile fiind folosite mai ales pentru dormit. Cercetările arată că oamenii care trăiesc în zonele rurale petrec mult mai mult timp în aer liber decât cei din zonele urbane. Articolele publicate în literatura medicală arată că expunerea la soare crește producția de vitamina D și reduce severitatea simptomelor de COVID, ceea ce poate explica de ce africanii care muncesc în aer liber pe tot parcursul anului, cu expunere directă la lumina solară, într-o climă caldă și tropicală, sunt afectați de mai puține complicații COVID și decese.

Africa are cele mai scăzute rate de vaccinare împotriva Covid-19

Până în iulie 2022, doar 24,4% din populația din Africa a primit cel puțin o doză de vaccin anti-COVID, în comparație cu media globală de 69%. Doar trei țări africane, Liberia, Mauritius și Seychelles au 70% din populație vaccinată. Studii efectuate de Africa CDC și de diferiți cercetători au arătat o lipsă a încrederii în vaccinurile anti-COVID în comunitățile din Africa.

OMS a spus că, deși mai puțin de un sfert din populația totală africană a fost vaccinată, numărul de vaccinuri anti-COVID administrate în Africa a scăzut cu peste 50% în ultimele trei luni.