Pe 6 ianuarie, Crăciunul pe stil vechi va fi sărbătorit în mare tensiune în Muntenegru, micuțul stat din Balcani aflat pe malul Mării Adriatice.

Motivul este unul politic: Parlamentul de la Podogorița a adoptat o lege care reglementează cultele și libertatea religioasă în această țară, dar este contestată de cea mai importantă instituție de acest fel din Muntenegru, respectiv Biserica Ortodoxă Sârbă.

Mai precis, joia trecută, Parlamentul a adoptat o Legea Libertății Religioase, propusă de Guvernul de la Podgorița, conform căreia instituțiile religioase trebuie să facă dovada scrisă a proprietăților și imobilelor pe care le dețin, în caz contrar, acestea urmând să intre în patrimoniul statului. Punctul central al legii este acela că este vorba despre proprietățile construite înainte de 28 noiembrie 1918, moment în care Regatul Muntenegrului s-a unit, prin încorporare, cu Regatul Serbiei. La 1 decembrie 1918, Regatul Serbiei devenea Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor.

Cea mai puternică instituție religioasă din Muntenegru este Biserica Ortodoxă a Serbiei, care-i acuză acum pe oficialii de la Podgorița că urmăresc să-i confiște proprietățile. Acuzațiile sârbilor nu sunt nefondate,  pentru că președintele muntenegrean Milo Djukanovici și guvernul său susțin așa-zisa „Biserică Ortodoxă a Muntenegrului”, o grupare fondată în 1993 de un fost cleric caterisit de Biserica Serbiei. Această grupare, care se bucură de sprijinul a puțin peste 20% din populația țării, susține că ea este urmașa de drept a Mitropoliei Muntenegrului, cea care s-a integrat în Biserica Serbiei în urma unirii de la 1918.

Actualmente, Biserica Serbiei este reprezentată în Muntenegru de către Mitropolia Muntenegrului și a litoralului, condusă de către ÎPS Amfilohie.

Mitropolitul Amfilohie însuși a condus protestele din săptămânile trecute, la care au participat zeci de mii oameni în mai multe orașe din Muntenegru, dar și în Serbia sau Bosnia. 

 

Acesta a obținut și o întâlnire cu premierul Muntenegrului, rugându-l să amâne discutarea legii și adoptarea până după sărbători, dar prim-ministrul a refuzat.

Protestele au continuat și la adoptarea legii, opoziția părăsind sala după un conflict violent cu parlamentarii puterii. În replică, Mitropolitul Amfilohie a anunțat afurisirea politicienilor care au susținut legea, spunând că „s-au eliminat singuri din Biserică”.

Marți, 31 decembrie, președintele Serbiei Aleksandr Vucici s-a întâlnit la Palatul Patriarhal de la Belgrad cu PF Irineu, Patriarhul Bisericii Sârbe, pentru a se consulta asupra situației iscate în Muntenegru.

Atât liderul Bisericii, cât și șeful statului au reiterat nevoia de înțelegere și de rezolvare pașnică a problemelor. Cu toate acestea, președintele Vucici a subliniat subtil că Serbia nu poate interveni...în mod direct și că speră ca nimănui să nu-i treacă prin cap să confiște Mănăstirea Ostrog, una dintre cele mai importante și vechi din Muntenegru.

În realitate, problema este una politică: timp de sute de ani, muntenegrenii s-au considerat și sârbi. Printre cei mai mari eroi naționali sârbi sunt o mulțime de muntenegreni, iar „poemul național” al sârbilor, „Coroana Muntelui”, a fost scris de prințul muntenegrean Petre Petrovici Njegoș, fost conducător al Muntenegrului. 

De asemenea, în timpul fostei Iugoslavii, Muntenegrul a fost cel mai apropiat partener al Serbiei, chiar actualul președinte Djukanovici fiind primul aliat al lui Slobodan Miloșevici în tentativa acestuia de a prelua controlul politic al fostei federații de la începutul anilor 90.

În ciuda acestor realități, simultan cu reinventarea lui Djukanovici ca pro-occidental liberal, în ultimii ani s-a încercat creația unei „națiuni” muntenegrene diferite de cea sârbă, inclusiv prin tentativa de acreditare a unei „limbi muntenegrene”, dar și prin susținerea așa-zisei Biserici a Muntenegrului, organism nerecunoscut de nimeni.

Sârbii se tem că muntenegrenii vor urma modelul Ucrainei, acolo unde politicul a rupt o parte din Biserica Ucrainei - aflată sub jurisdicția canonică a Moscovei - pentru a forma e o entitate separată, căreia Patriarhia Constantinopolului i-a oferit în 2019 autocefalia.

 

Speranțele muntenegrenilor au primit o grea lovitură, însă, când Patriarhul Bartolomeu a declarat ieri că „așa-zisa Biserică a Muntenegrului nu va primi niciodată autocefalia” și că „Biserica Muntenegrenilor este Biserica Serbiei”.

 

Cu toate acestea, scepticii invocă faptul că tocmai argumentele folosite în cazul Ucrainei ar putea fi folosite și-n cazul Muntenegrului.