Un nou studiu global arată că instituțiile din SUA întârzie la capitolul dezvăluirii finanțatorilor. Studiul arată că think tank-urile din America de Nord se situează la coada clasamentului mondial în ceea ce privește transparența.

Teama de Trump nu este o scuză

Studiul, realizat de organizația On Think Tanks pe un eșantion de 335 de instituții din peste 100 de țări, arată că doar 35% dintre think tank-urile nord-americane (în majoritate din SUA) își fac publice sursele de finanțare. Prin comparație, 67% dintre cele din Asia și 58% dintre cele din Africa își dezvăluie finanțatorii, scrie Responsible Statecraft.

Tendința nu este una bună: transparența în finanțarea think tank-urilor pare să scadă. Luna trecută, Center for American Progress - un influent think tank de centru-stânga cu venituri anuale de 46 de milioane de dolari - a anunțat că nu își va mai publica lista de donatori. Reprezentanții au explicat decizia ca pe o „măsură temporară de protecție”, de teama unor posibile atacuri din partea administrației Trump.

Aceasta, în contextul în care după asasinarea influencerului conservator Charlie Kirk, atât președintele Donald Trump, cât și vicepreședintele JD Vance au sugerat că administrația va urmări grupurile de stânga și pe donatorii acestora.

Unii, precum Mark Schmitt, director al programului de Reformă Politică la New America, avertizează că think tank-urile ar trebui să învețe din experiența altor organizații care au fost vizate de Casa Albă: „Nu există niciun avantaj în a face concesii acestei administrații sau în a admite greșeli inexistente”.

Însă teama de represalii politice nu poate fi invocată mereu și nu poate fi singura explicație pentru lipsa de transparență. Chiar și înainte de aceste amenințări, un raport al Quincy Institute arăta că peste o treime dintre marile think tank-uri de politică externă nu dezvăluiau nicio informație despre donatori, de multe ori din cauza dependenței de interese speciale. În ultimii cinci ani, primele 50 de think tank-uri americane au primit cel puțin 110 milioane de dolari de la guverne străine și 35 de milioane de la companii din industria de apărare.

Influența donatorilor

Deși se prezintă ca instituții independente și obiective, dependența de finanțatori puternici duce adesea la autocenzură și filtrarea perspectivelor. O cercetare realizată de Kjølv Egeland și Benoît Pelopidas asupra studiilor privind armele nucleare arată că „cei mai generoși donatori exercită o influență semnificativă asupra evoluției pieței ideilor de politică externă, prin determinarea întrebărilor care sunt puse și a mediilor de experți care prosperă”.

Thomas Medvetz, profesor asociat de sociologie la Universitatea California, San Diego, notează în cartea sa Think Tanks in America: „De ce să nu definim un think tank în funcție de dependența sa de instituțiile față de care, de regulă, se pretinde că este independent? La urma urmei, majoritatea organizațiilor etichetate astfel trăiesc dintr-un mozaic de surse - fundații private, agenții guvernamentale, rețele de activiști și corporații - care le susțin financiar, prin donații sau contracte de cercetare.”

Un alt rezultat important al raportului On Think Tanks este scăderea optimismului în ceea ce privește viitorul sectorului: 46% dintre think tank-urile participante afirmă că situația politică din țara lor le-a afectat negativ în ultimul an, iar între 60% și 70% se declară îngrijorate de lipsa unor noi surse de finanțare, mai ales după ce Elon Musk a făcut curățenie generaĺă prin raderea USAID.