ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!



Următoarea Constituție a Turciei trebuie să fie "religioasă", iar laicitatea "nu trebuie să figureze în ea", a afirmat luni președintele Parlamentului de la Ankara, Ismail Kahraman, citat de agenția de presă proguvernamentală Anatolia, potrivit Agerpres, care citează AFP.
 
"Ca țară musulmană, de ce trebuie să fim într-o situație în care ne ascundem de religie? Suntem o țară musulmană. În consecință, trebuie să facem o Constituție religioasă", a declarat Ismail Kahraman în cursul unei conferințe la Istanbul. 

"Înainte de orice, laicitatea nu trebuie să figureze în noua Constituție", a adăugat acest deputat al Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP, islamist-conservator). 

De la preluarea puterii în 2002, Partidul Justiției și Dezvoltării al președintelui Recep Tayyip Erdogan este acuzat de adversarii săi că încearcă islamizeze societatea turcă. 

"Haosul care domnește în Orientul Mijlociu este rodul mentalităților care, la fel ca tine, fac din religie un instrument politic", a reacționat cu vehemență pe Twitter liderul opoziției kemaliste, Kemal Kiliçdaroglu. "Laicitatea există pentru ca fiecare să își poată trăi liber religia, domnule Kahraman!", a adăugat el. 

Prezența religiei în politică a fost mult timp un tabu în Turcia. Gardian autoproclamat al principiilor laice instaurate de Mustafa Kemal, fondatorul Republicii Turce, armata a intervenit în câteva rânduri pentru a îndepărta orice "pericol islamist". 

În 1997, primul șef de guvern islamist din Turcia, Necmettin Erbakan, mentorul actualului președinte Recep Tayyip Erdogan, a fost constrâns să demisioneze de către statul-major. Acest puci fără vreun foc de armă a fost supranumit o "lovitură de stat postmodernă". 

După confirmarea AKP la putere, în luna noiembrie, una dintre prioritățile guvernului este să doteze Turcia cu o nouă lege fundamentală pentru a o înlocui pe cea moștenită de la junta militară după puciul din 1980. 

Mai multe negocieri au eșuat, ultima în februarie, opoziția respingând introducerea regimului prezidențial, dorită de Recep Tayyip Erdogan, ales șef al statului în 2014 după trei mandate de prim-ministru. 

"Avem nevoie de un regim prezidențial", a insistat luni Ismail Kahraman. "Unii spun: /prezidențializarea înseamnă dictatură/. Care este legătura? (Președintele american Barack) Obama este un dictator?", a ținut să adauge președintele Parlamentului de la Ankara.