„Patriarhul” Filaret al autoproclamatei „Patriarhii” a Kievului a denunțat oficial noua structură bisericească din Ucraina(BOU), creată cu sprijinul Patriarhiei Constantinopolului, a anunțat analistul Dorin Popescu.

„La 20 iunie a.c., fostul patriarh al Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului, Filaret (actualmente Patriarh Onorific al Bisericii Ortodoxe a Ucrainei), a denunțat oficial noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei, a retras sprijinul acordat acesteia și a restabilit, pe baza unui Sinod "kievean” la care au participat clerici apropiați acestuia, Biserica Ortodoxă Ucraineană – Mitropolia Kievului, anulând decizia de desființare a acestei Biserici (decizie adoptată în decembrie 2018). Patriarhul Filaret a precizat ]n acest context că tomosul primit de Biserica Ortodoxă a Ucrainei este inacceptabil (acesta ar statua relații de dependență a BOU de Patriarhia Constantinopolului) și l-a acuzat pe Întâistătătorul acestei Biserici, mitropolitul Epifanie, că nu și-a respecttat angajamentele prin care a obținut sprijinul clericilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Kievului (patriarh Filaret) pentru înființarea noii Biserici. Totodată, pattiarhul Filaret a declarat că Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului nu este desființată nici de jure nici de facto, întrucât parcursul legislativ intern privind desființarea acestei Biserici nu se va fi finalizat încă.

Practic, prin decizii ale acestui Sinod, la 20 iunie a.c. a fost restabilită astfel Biserica Ortodoxă Ucraineană – Patriarhia Kievului și a fost reconfirmat / reales în fruntea acesteia patriarhul Filaret”, a scris el pe siteul Casa Mării Negre. Știrea fusese anunțată de ActiveNews de pe 12 iunie.

În replică la acțiunile lui Filaret, Epifanie, liderul noii structuri kievene a convocat un „Sinod” al BOU, în care l-a pedepsit pe Filaret și pe clericii apropiați acestuia. Reuniunea sinodală a avut loc chiar în casa lui Epifani și a declarat nule și fără efect juridic și canonic deciziile lui Filaret din data de 20 iunie. De-asemenea, i s-a retras lui Filaret dreptul de a conduce eparhia Kievului și s-a reiterat faptul că Patriarhia Kievului nu mai există d.p.d.v juridic și canonic din 30 ianuarie 2019. Evident, aceasta nu exista nici înainte, dat fiind faptul că structura respectiva nu era recunoscută de nimeni.

În analiza sa, Dorin Popescu afirmă că situația religioasă în Ucraina se va agrava, iar aceste turbulențe se vor adăuga celor politice.

„Recentul conflict schismatic din Ucraina poate avea consecințe canonice și juridice directe și indirecte. Este de așteptat ca presiunile BOU (și ale administrațiilor locale apropiate acestei Biserici) asupra bisericilor care aparțin Bisericii Ortodoxe Ucrainene – Patriarhia Moscovei (presiuni cu scopul trecerii acestora în compunerea BOU) să slăbească în intensitate (deși, paradoxal, în regiunea Cernăuți aceste presiuni s-au reactivat recent); se confirmă că "armonia” și „unitatea” Bisericilor Ortodoxe din Ucraina sunt departe de a se consolida; tendințele de rebeliune schismatică se vor accentua și în perioada următoare; practic, situația religioasă din Ucraina indică același nivel de pulverizare ca și cea anterioară creării noii Biserici Ortodoxe a Ucrainei (decembrie 2018, ianuarie 2019); se confirmă justețșea abordărilor precaute față de noua Biserică Ortodoxă a Ucrainei din partea celorlalte Biserici Ortodoxe naționale (în marea lor majoritate, acestea au cerut noii BOU să obțină nivelul de coeziune și unitate necesar pregătirii recunoașterii pe plan extern a acestei Biserici). Noua situație confirmă implicit justețea poziționării corecte a Bisericii Ortodoxe Române față de noua BOU care a primit tomosul de autocefalie din partea Patriahiei Ecumenice.

Actuala revenire la "schemele schismatice” anterioare momentului acordării tomosului de către Patriarhia Constantinopolului confirmă și incapacitatea Patriarhiei ecumenice de a crea coeziuni canonice în Ucraina. Tomosul Constantinopolului pare acum a fi fost "mărul otrăvit” care a semănat discordie în Ucraina, creând efectul contrar celui anticipat.

Perspectivele sunt sumbre – este de așteptat ca schismele actuale să se agraveze și să se  cronicizeze / "instituționalizeze” în timp.

Noul președinte al Ucrainei, care a fost ales la putere în aprilie a.c. pe baza așteptărilor heterogene ale populației țării, se confruntă astfel din ce în ce mai clar cu discordii și disfuncții care vor deveni din ce în ce mai turbulente, în plan religios și nu numai. Unii experți ucraineni apreciază că este nevoie de exercitarea unei președinții de tip "ecumenic”, care să împace viziuni și așteptări divergente ale diferitelor categorii de cetățeni ucraineni. Pe de altă parte, "ecumenismul” este și o soluție cu efecte perverse, dacă nivelul disoluților interne va fi atins deja pragul său critic – în acest caz, "ecumenismul” va fi percepu ca fiind echivalent incapacității de a armoniza viziunile divergente manifeste în societatea ucraineană, iar politicile ecumeniceale lui Ze(lenski) vor fi văzute ca fiind "slabe” de către cetățenii ucraineni.

Estimarea noastră este că actualele disfuncții din societatea ucraineană vor cunoaște noi episoade turbulente în următorii ani, după câteva luni de acalmie internă generată de votarea, la 21 iulie a.c., în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, a unei majorități parlamentare fidele noului președinte al Ucrainei. După câteva luni de liniște post-electorală, când ratingul președintelui Zelenski și al echipei sale politice se va fi diminuat considerabil, tensiunile interne latente care vor mocni în acest timp în Ucraina își vor construi noi forme turbulente de expresie, primejdioase pentru securitatea Ucrainei și a regiunii”, a notat Dorin Popescu.