Guvernul de la Budapesta a anunțat ieri înființarea unor unități speciale de apărare a granițelor, alcătuite din mii de polițiști care vor fi trimiși la frontiera de sud, cu Serbia, pentru a împiedica imigranții clandestini să pătrundă pe teritoriul ungar, informează agenţia Reuters.

Deși nu are ieșire la mare, Ungaria face parte din zona Schengen a Uniunii Europene unde se poate călători fără pașaport, și astfel ea devine atractivă pentru imigranții ce tranzitează zona Balcanică non-UE. Dacă anul trecut au fost înregistraţi 43.000 de imigranţi ilegali ce au pătruns pe teritoriul Ungariei, numărul lor a ajuns, în acest an, la peste 100.000. Imigranții provin din Africa și din Orientul Mijlociu și au trecut granița dintre Serbia și Ungaria, cei mai mulți fiind în tranzit. Majoritatea provin din țări sărace sau din zone de conflict, cum ar fi Siria, Afganistan și Irak, și vor să ajungă în țările bogate din vestul și nordul Uniunii Europene.

Astăzi, Janos Lazar, șeful de cabinet al premierului Viktor Orban, a declarat, într-o conferință de presă organizată în timpul unei pauze a ședinței de cabinet, că prim-ministrul a dispus desfășurarea la frontieră a unor forțe suplimentare și crearea unităților speciale de apărare. Lazar a precizat că măsura e necesară din cauza „comportamentului din ce în ce agresiv și hotărât al imigranților”.

„Câteva mii de ofițeri de poliție vor fi dislocaţi la frontiera sârbă, sarcina lor fiind aceea de a apăra această secțiune de frontieră", a declarat Lazar. 

De asemenea, el a mai anunţat și că, până în noiembrie, Ungaria va finaliza construirea gardului de la frontiera cu Serbia. Guvernul de la Budapesta a decis, în luna iunie, să ridice un gard de sârmă ghimpată, înalt de patru metri, pe toată lungimea de 177 de kilometri a graniței cu Serbia. Până în prezent, gardul a fost construit pe o porțiune de 70 de kilometri. Proiectul Ungariei este puternic criticat de Belgrad și de agenția pentru refugiați a Națiunilor Unite.

Ȋn aceeași conferinţă de presă, Lazar mai propus, de asemenea, și convocarea Parlamentului Ungariei, într-o sesiune specială, pentru modificarea Codului Penal, astfel încât trecerea ilegală a frontierei sau deteriorarea gardului de la frontieră să fie pedepsite cu patru ani de închisoare. El a declarat că guvernul va mai propune pedeapse mai drastice și pentru traficul de ființe umane. 

 

Viktor Orban, un politician populist de dreapta, și-a apărat măsurile luate în legătură cu imigrația, asociind-o cu terorismul, dar și cu creșterea criminalitâţii și a șomajului și adăugând că Ungaria e nevoită să acționeze pe cont propriu, atâta vreme cât Uniunea Europeană nu oferă nicio soluție, notează Reuters.

Ungaria a subliniat că există și alte exemple, cum ar fi cel al SUA, care a ridicat un gard de-a lungul frontierei cu Mexicul, dar și al unor țări europene, ca Bulgaria, care au ridicat bariere fizice împotriva imigranților.

Sfidând criticile ONU, parlamentul Ungariei a adoptat o lege care permite scurtarea timpului de analiză a cererilor de azil, dar și posibilitatea respingerii imigranților care au tranzitat țări terțe, considerate sigure, fără a solicita azil acolo.

Luna trecută, cele 28 de state membre UE ar fi trebuit să stabilească cum vor fi distribuite între ţări, în următorii doi ani, zecile de mii de solicitanți de azil aflaţi acum în Grecia și Italia. Discuţiile au eșuat însă, iar luarea unei decizii în acest sens a fost amânată până la sfârșitul anului.