ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


Andrei Makine, cel mai rus de scriitorii francezi, este furios pe cei care duc un "război fără limite" împotriva țării sale.

Într-un interviu acordat France Presse, Makine vorbește despre ultimul său roman "Orientul Îndepărtat" dar și despre ceea ce se întâmplă acum în lume. Acesta acuză politica Statelor Unite de a-și deschide baze militare în preajma țării sale de origine, dar și faptul că Cehov nu a avut nevoie de viză pentru a merge la Paris.

"Rusia poate fi crudă, atroce.. nu este niciodată mică", spune Andrei Makine.

Makine regretă provocările care se adună contra Rusiei: "Priviți toate bazele americane care înconjoară Rusia. Nu sunt rușii cei care le inventează".

"Aceste provocări sunt perfect orchestrate. În Georgia nu a funcționat. În Ucraina sunt relansate provocările", a argumentat Makine, înainte de a vorbi despre războaiele pe care Statele Unite le poartă în Siria, Libia și Irak. "Ceea ce fac americanii este tragic. La fel ca în anii 1950, suntem la două minute de izbucnirea unui război", avertizează scriitorul.

"Omul nu trebuie să uite că el este doar un chiriaș sărac pe Pământ", mai spune romancierul, care critică nou modul de viață american: "Americanii nu înțeleg că suntem în aceeași barcă. Distrugerea planetei trebuie oprită".

Născut în Siberia, dar stabilit la Paris spre sfârșitul anilor '80, Andrei Makine se numără astăzi printre cei mai apreciați scriitori francezi contemporani, fiind asimilat de țara de adopție imediat după succesul răsunător al romanului "Testamentul francez" (1995; Polirom, 2002, 2013), distins cu cele mai prestigioase premii literare din Franța: Prix Goncourt, Prix Medicis și Prix Goncourt des Lyceens.

Scrise într-un stil sobru și evocator inconfundabil, romanele sale au încântat publicul cititor, fiind traduse în peste patruzeci de limbi. Printre volumele sale cunoscute se numără "Crima Olgăi Arbelina" (2001), "Pământul și cerul lui Jacques Dorme" (2004), "Femeia care așteaptă"(2005), "Iubirea omenească" (2007), "Recviem pentru Est" (2008), "Viața unui bărbat necunoscut" (2010) și "Cartea scurtelor iubiri eterne" (2011). În 2005, scriitorul a fost recompensat cu Premiul Prințul de Monaco pentru vasta sa carieră literară.