„Să-l văd pe cel mai articulat și mai perspicace om pe care l-am cunoscut vreodată redus la starea de epavă incoerentă, a fost insuportabil”.

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, suferă „tortură psihologică” și abuz sever în închisoarea din Londra unde este deținut, iar viața lui este „în pericol”, potrivit unui expert independent afiliat ONU. Unul dintre membrii echipei sale de juriști consideră că Assange ar putea să nu mai ajungă viu la finalul procesului de extrădare.

Rugat să-și spună propriul nume și data nașterii, în fața instanței pe 21 octombrie, Assange a mormăit, s-a bâlbâit și a făcut eforturi vizibile să răspundă. Fondatorul Wikileaks este supus unei „torturi psihologice” persistente, în timp ce luptă în instanță pentru a preveni să fie extrădat în Statele Unite, unde îl așteaptă acuzații de spionaj, avertizează Nils Melzer, raportor special al ONU cu privire la tortură și alte pedepse crude, inumane sau degradante.

„Dacă Regatul Unit nu schimbă de urgență abordarea și nu îi atenuează situația, care este inumană, expunerea continuă a domnului Assange la arbitrar și abuz l-ar putea în curând costa viața", a spus Melzer într-o declarație.

„Nu era atât de șocant aspectul lui fizic pe cât era deteriorarea stării mentale”, scrie fostul ambasador britanic Craig Murray, prezent la audierea din octombrie. „Când i s-a cerut să-și dea numele și data nașterii, a făcut un efort vizibil de a-și aminti, timp de câteva secunde... dificultatea în care se afla era foarte evidentă; a fost o adevărată luptă pentru el să articuleze și să-și adune gândurile... Până ieri fusesem un sceptic prudent față de cei care susțineau că tratamentul lui Julian se califică drept tortură... și sceptic față de cei care sugerau că ar fi supus unei medicații debilitante. Însă, după ce am participat în Uzbekistan la procesele mai multor victime ale torturii extreme și după ce am lucrat cu supraviețuitori din Sierra Leone și din alte țări, pot să vă spun că... Julian prezenta exact simptomele unei victime a torturii, scoasă în lumină, în special în ceea ce privește dezorientarea, confuzia și efortul real de a-și exprima voința prin ceața neajutorării.”

„Unul dintre cei mai mari jurnaliști și cei mai importanți dizidenți ai vremurilor noastre este torturat până la moarte de către Stat, chiar în fața ochilor noștri. Să-l văd pe prietenul meu, pe cel mai articulat și mai perspicace om pe care l-am cunoscut vreodată, redus la starea de epavă incoerentă, a fost insuportabil”, scrie Murray.

Melzer, care nu vorbește în numele ONU, a vizitat închisoarea Belmarsh în mai pentru a face o investigație amplă asupra stării fizice și psihologice a lui Assange. Melzer a declarat apoi agenției de știri AFP că este tot mai alarmat și că se bazează pe „noi informații medicale relevante, primite din surse de încredere”, care indică faptul că „sănătatea lui Assange a intrat într-o spirală descendentă, cu anxietate, stres și incapacitare progresive, severe, tipice persoanelor expuse la izolare prelungită și arbitrar permanent."

„Deși este dificil de prezis în mod cert evoluția sa precisă, aceste simptome pot evolua rapid într-o situație care să îi pună viața în pericol, cu căderea funcțiilor cardiovasculare sau nervoase”, a spus el pentru AFP.

Assange este ținut în izolare completă timp de 23 de ore pe zi, putând face exerciții fizice timp de 45 de minute. Când trebuie să fie mutat, paznicii golesc coridoarele și blochează toate celulele, pentru a se asigura că Assange nu are contact cu niciun alt prizonier în afara perioadei de exerciții fizice.

Assange „continuă să fie deținut în condiții de izolare și supraveghere opresive, nejustificate de statutul său de detenție”, a mai spus Melzer, care a subliniat că Assange a efectuat perioada de pedeapsă cu închisoarea impusă pentru că a încălcat condițiile de cauțiune și că acum este „deținut exclusiv în raport cu cererea pendinte de extrădare din partea Statelor Unite.”

Statele Unite îl acuză pe Assange, cetățean australian, pentru încălcarea legii spionajului în 2010, când a publicat o serie de informații oferite de Chelsea Manning. Acestea includ înregistrări cu privire la războiul din Afganistan, la cel din Irak, videoclipul „Colateral Murder” [1] și telegrame secrete ale Departamentului de Stat din SUA. Pentru rolul ei, Manning a fost condamnată de un tribunal militar la 35 de ani de închisoare. După ce a executat șapte ani și jumătate, Manning a fost grațiată de președintele Obama, dar ulterior a fost închisă din nou pentru refuzul de a depune mărturie împotriva lui Assange.

Conform procurorilor americani, documentele publicate de Wikileaks au provocat moartea unor americani aflați în alte țări. Nu a fost însă oferită nicio dovadă în acest sens, iar ministrul Apărării, Robert Gates, a afirmat în 2010 că astfel de afirmații au fost „mult supralicitate”.

Cu toate acestea, SUA solicită extrădarea lui Assange deoarece informațiile pe care acesta le-a publicat erau profund stânjenitoare pentru guvern. Instanțele britanice au semnat deja un ordin [neexecutoriu, n.tr.] de extrădare și el va rămâne în spatele gratiilor până la audiere, care nu se va ține mai devreme de începutul anului viitor, potrivit The New York Times.

Și, în mod curios, chiar dacă mass-media oficiale s-au făcut, odată, ecourile lui Assange, acum există o acoperire substanțial mai mică a situației lui, a declarat pentru The American Conservative fostul ofițer CIA Raymond McGovern.

Pentru McGovern, momentul deciziei americane cu privire la punerea sub acuzare este deosebit de suspect: imediat după ce Assange a dezvăluit că CIA deține instrumente informatice care pot lăsa o amprentă digitală falsă. McGovern, care l-a vizitat pe Assange în timpul azilului său de șapte ani în ambasada Ecuadorului, a fost un susținător vocal al acestuia încă de la început.

„CIA poate pătrunde într-un sistem și poate face să pară că e mâna rușilor”, a mai spus McGovern, ceea ce contestă narațiunea oficială potrivit căreia rușii ar fi piratat serverul DNC [2], făcând publice e-mailurile lui Hillary Clinton. 

Audierea din octombrie a fost prima apariție publică a lui Assange din mai. Boala l-a împiedicat să participe la audierile anterioare.

Marea Britanie a ignorat solicitările anterioare de a-i proteja sănătatea și demnitatea lui Assange, a spus Melzer, iar starea sa a evoluat până la punctul în care „viața lui se află acum în pericol”.

De fapt, când Melzer a încercat să alerteze opinia publică, The Guardian, The Times, Financial Times, Sydney Morning Herald, The Australian, The Canberra Times, The Telegraph, The New York Times, The Washington Post, Thomson Reuters și Newsweek au refuzat, toate, să publice comentariul acestuia.

În loc să se preocupe de sănătatea lui Assange, „ceea ce am primit din partea guvernului Regatului Unit este un dispreț total pentru drepturile și integritatea” acestuia, arată Melzer. „În ciuda urgenței medicale din apelul meu și a gravității presupusei încălcări, Marea Britanie nu a întreprins nicio măsură de investigare, prevenire și remediere dintre cel necesare în temeiul dreptului internațional.”

Julian Assange a pierdut 33 de kilograme în timpul detenției, potrivit realizatorului australian John Pilger, care a participat la audiere și l-a vizitat pe Assange în închisoarea din Belmarsh.

„Să-l văd în instanță care se chinuie să-și spună numele și data nașterii m-a mișcat foarte mult”, a spus Pilger. „Când Julian a încercat să vorbească și să arate că, practic, i s-au refuzat tocmai instrumentele cu care să-și pregătească apărarea, i s-a refuzat dreptul de a-și apela avocatul american. I s-a refuzat dreptul de a avea orice fel de procesor de text sau laptop. I s-a refuzat accesul la propriile note și manuscrise.”

„Accesul la documente și la apărare a fost serios împiedicat”, subminându-i astfel „dreptul fundamental de a-și pregăti apărarea”, a acuzat Melzer.

Judecătorul a refuzat cererea lui Assange de a amâna înfățișarea din februarie.

Lipsa procedurilor juridice la audiere a fost „profund deranjantă” de privit, scrie Murray, care o caracterizează drept „o demonstrație fără perdea a puterii statului”.

„Dacă Julian nu este eliberat în curând, va fi distrus. Și dacă statul poate face asta cu el, atunci cine va fi următorul?”

-
Traducere și adaptare de Bogdan Stanciu după Will Julian Assange Die In Prison?, în The American Conservative https://www.theamericanconservative.com/articles/will-julian-assange-die-in-prison/, 6 noiembrie 2019.

NOTELE TRADUCĂTORULUI

[1]. În 2010, Wikileaks a făcut publică o înregistrare secretă a armatei americane care prezintă asasinarea a mai bine de 10 persoane în suburbiile capitalei irakiene Baghdad, inclusiv a doi jurnaliști Reuters. Acțiunea poate fi încadrată, în opinia mea, la crime de război. Înregistrarea video aici: https://collateralmurder.wikileaks.org/

[2]. DNC – Comitetul Național Democrat, organul de conducere al Partidului Democrat din SUA. În 2016, o colecție de e-mailuri schimbate de membri ai Comitetului Național Democrat a fost sustrasă de unul sau mai mulți hackeri care operează sub pseudonimul „Guccifer 2.0”, despre care se presupune că ar fi hackeri ai agențiilor de informații ruse. Aceste e-mailuri au fost ulterior publicate de WikiLeaks în 22 iulie 2016, chiar înainte de Convenția Națională Democratică din 2016 și au avut, se pare, importanță în influențarea opiniei publice în rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA din noiembrie 2016, când candidata Partidului Democrat, Hillary Clinton, a pierdut în fața lui Donald Trump.