ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


„Voturile nu pot fi certificate, aceeste alegeri sunt contestate”, afirmă Donald Trump. Astăzi este Ziua în care decide Colegiul Electoral al SUA soarta alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie. Președintele SUA nu renunță și reafirmă pe rețelele sociale că votul a fost trucat și că rezultatul trebuie invalidat. „Statele-cheie care au găsit cantități uriașe de voturi ilegale, practic toate statele decisive, nu pot certifica aceste voturi ca fiind corecte fără să comită o infracțiune gravă. Toată lumea știe că morții, cei sub limita de vârstă, imigranții fără acte-n regulă, persoanele cu semnături false, prizonierii și mulți alții au votat ilegal",  a scris Trump.  „De asemenea, defecțiuni ”ale sistemelor de vot (un alt termen pentru „fraudă”), alegători nerezidenți, voturi swap, observatori republicani excluși, mai multe voturi decât alegători în Detroit, Philadelphia, Milwaukee, Atlanta, Pittsburgh și în alte state. În toate statele-cheie, există mai multe voturi decât sunt necesare pentru a câștiga statul și a câștiga alegeri. Aceste voturi nu pot fi certificate, aceeste alegeri sunt contestate”, a scris Trump.
 
Așa cum deja ne-au obișnuit, Twitter și Facebook l-au notificat pe președinte cu celebrul mesaj: „Această declarație privind frauda electorală este contestată”.

Chiar și după ce Curtea Supremă a respins apelul statului Texas, anulând ultima speranță de anulare a votului în cele patru state-cheie care a câștigat Biden, Donald Trump nu renunță la o bătălie juridică uriașă, care durează de cinci săptămâni. Iar Joe Biden ar urma să primească astăzi votul celor 306 de  mari electori (270 sunt suficienți pentru a câștiga) împotriva celor 232 ai lui Trump. Dacă victoria lui Biden va fi certificată de Colegiul Electoral, șansele lui Trump de a schimba rezultatul votului sunt eliminate. Chiar dacă uneori există câțiva electori 'rebeli' care votează pentru altcineva decât învingătorul la votul popular din acel stat, marea majoritatea nu fac decât să confirme rezultatele din statul lor, iar oficialitățile nu așteaptă luni ceva diferit din acest de vedere.

O analiză publicată de Gabriel Jivănescu în Cotidianul prezintă modul în care Trump a pierdut bătălie după bătălie și cum funcționează sistemul american al votului marilor electori.

„Fără a putea aduce probe suficiente, chiar și în privința votului anticipat – în persoană ori prin corespondență, care să răstoarne rezultatele alegerilor la nivelul acelor state în care scorul a fost strâns, toate acțiunile în justiție inițiate de cercul de juriști al președintelui au fost fie respinse în instanțe, ori au îndreptat erori materiale microscopice (cazul Georgiei). Ultima acțiune, formulată pe 8 decembrie, de instituția procurorului-general din Texas (stat dominat de republicani, de la guvernator, legislativ, secretar de Stat și până la opțiunea electoratului – „roșu" în 232 din cele 254 de districte locale) contra a patru state – Wisconsin, Michigan, Pennsylvania și Georgia, desemnând în total 62 de electori – a invocat schimbarea modalităților de exercitare a votului în toate cele patru state, care fuseseră adjudecate de Trump în 2016. Acum, a pierdut nu la o diferență de câteva sute de voturi, ci la una cumulată de peste 200.000 de voturi.

Acestei acțiuni depuse direct la Curtea Supremă a SUA de la Washington, DC i s-au asociat, prin scrisori de susținere, procurorii-generali din alte 18 state în care Trump a câștigat, plus cel al Arizonei, unde pe primul loc s-a clasat Biden. Din cele 25 de state în care votul pro-Trump a prevalat, doar șase, Alaska, Idaho, Wyoming, Ohio, Kentucky și Carolina de Nord, nu au acordat sprijin oficial inițiativei. Vineri, 11 decembrie, prin votul favorabil exprimat de cinci dintre cei nouă judecători ai Curții Supreme, cazul ar fi putut fi admis spre judecare.

Deja de miercuri, președintele Trump, printr-o scrisoare către Curtea Supremă, a susținut demersul inițiat de statul Texas. Joi, cele patru state incriminate au trimis răspunsurile lor la înalta curte, solicitând respingerea acțiunii. Tot atunci, puțin sub jumătate din minoritatea din Camera Reprezentanților, adică 106 republicani, s-au adresat curții [printr-o „amicus brief”], susținând și ei invalidarea rezultatului din cele patru state, care ar fi fost obținut inclusiv prin relaxarea nepermisă a verificării modului în care buletinele de vot prin poștă au fost introduse în masa de voturi valabile. Sunt avute în vedere acele modificări de dată recentă, cum ar fi reducerea numărului de martori de la votarea efectivă prin corespondență și practica, utilizată pe scară largă, a cutiilor de colectare amplasate, pur și simplu, fără stăpân, măsuri care ar fi contravenit legilor electorale din cele patru state. Vineri, celor 106 li s-au alăturat încă 20, deci mai mult de jumătate din republicanii din Cameră au sprijinit acțiunea în justiție.

Chestiunea este extrem de serioasă, căci Curtea Supremă nu a mai avut cazuri de această natură între state, limitându-se la dispute minore de graniță, ori în privința unor resurse, cum ar fi apa. Dacă s-ar fi admis cauza statului Texas, iar speța s-ar fi judecat, s-ar fi creat un precedent, pentru că statele au completa libertate de a dirija procesele electorale pentru funcțiile federale.
 
Pe fond, acum câteva zile, curtea a respins o cerere similară la nivelul statului Pennsylvania, ajunsă pe calea judiciară normală. In cazul unor audieri, ceea ce ar fi împins deznodământul mult după 14 decembrie, senatorul texan Ted Cruz era desemnat pentru susținerea intereselor lui Trump. Ceea ce s-a urmărit, în esență, consta în blocarea voturilor electorilor celor patru state de a fi incluse la socoteală, aducându-l, astfel, pe Biden la nivelul de 244 de electori, adică sub pragul de 270 de voturi favorabile în Colegiul Electoral la nivel federal.

Ziua de luni pornește de la scorul ipotetic de 306-232 în favoarea lui Biden, adică exact scorul favorabil lui Trump (față de Hillary Clinton), din dimineața zilei de luni, 19 decembrie 2016. In acel an, victoria sa a fost la scorul 304-227, întrucât doi electori republicani nu l-au votat, în timp ce cinci electori desemnați de democrați nu au votat cu Mrs.Clinton. 33 de state (plus DC) au legi prin care electorii sunt obligați să voteze, în colegiile întrunite la nivel local și alcătuind Colegiul Electoral la nivel federal, conform legilor statului. Nici o prevedere constituțională ori a vreunei legi federale în vigoare nu le impune electorilor să voteze în conformitate cu rezultatul votului popular din statul respectiv. Curtea Supremă a decis, în acest an, că statele care au instituit măsuri prin care electorii sunt forțați să facă acest lucru conform regulii winner-takes-it-all (ce se aplică și pentru două mandate din cinci în Nebraska, repectiv din patru în Maine; celelalte trei, respectiv două, se atribuie pe baza rezultatelor din districtele electorale locale) au respectat Constituția. In 2016, amenzile date de statul Washington celor trei electori desemnați de Partidul Democrat care nu au respectat consemnul au fost de 1.000 de dolari fiecare.

Pe 14 decembrie, după numărarea voturilor celor ce au fost desemnați pe listele speciale ale Partidului Democrat, respectiv ale celui Republican, încă dinainte de 3 noiembrie, aceste buletine vor fi înaintate, alături de cele 51 de protocoale de certificare a electorilor și de cele 51 ale certificării votului acestora întocmite cu această ocazie, președintelui în exercițiu al Senatului, vicepreședintele Mike Pence, până la data de 23 decembrie 2020. Alte câteva originale sunt destinate Biroului Registrului Arhivelor Federale, secretarilor de Stat locali (în cele 47 de state unde există această funcție), respectiv unor instituții similare, toate având rolul de a fi la dispoziția Congresului dacă exemplarele destinate Senatului, cumva, nu ajung acolo.

La 6 ianuarie 2021, după depunerea jurământului de către membrii noului Congres, una dintre primele sarcini va fi de a număra oficial aceste voturi și de a declara învingătorii, atât pentru funcția de președinte, cât și pentru cea de vicepreședinte. Aceștia trebuie să întrunească cel puțin 270 de voturi ale electorilor. In absența unei astfel de majorități, Camera Reprezentanților ar alege președintele dintre primii trei clasați în Colegiul Electoral (fiecărui stat revenindu-i un vot, iar Districtului Columbia – nici unul). Senatul ar alege vicepreședintele dintre primii doi clasați în colegiu. In ambele camere, cel puțin până la desemnarea celor doi noi senatori de Georgia, în urma alegerilor repetate din 5 ianuarie 2021, republicanii ar avea majoritatea. Orice astfel de scenariu este, însă, improbabil.

O prevedere interesantă a Codului Electoral al SUA este aceea conform căreia în condițiile în care un stat trimite Congresului liste diferite din partea guvernatorului, respectiv, a congresului local, cele două camere federale de la Washingron le pot accepta sau respinge conjugat. Dacă, însă, acestea nu cad de acord asupra uneia dintre ele, atunci lista voturilor având certificarea guvernatorului va fi luată în considerare. Pentru alegerile din 2020, cel puțin până în acest moment, nu au apărut liste de electori divergente la nivelul statelor.

După cum reiese din regula alegerii președintelui, în cazul cu adevărat excepțional, de către Camera Reprezentanților, cel de-al treilea candidat avut în vedere poate fi unul-surpriză, cu doar două-trei voturi în colegiu (de exemplu, Colin Powell, în 2016). Ultima oară când un candidat la nivel federal a câștigat în anumite state și a obținut, astfel, un număr de electori în colegiu a fost în 1968, cel în cauză fiind George Wallace, emblematicul guvernator de Alabama, pe ticket-ul Partidului Independent American. Sperând să blocheze alegerea lui Nixon în colegiu, pentru a fi el însuși desemnat președinte de camera inferioară a Congresului, Wallace a câștigat în cinci state din sud, cu 46 de electori. In același timp, președintele Nixon și-a asigurat, însă, 301 electori, fiind reales.

In acest sens merită evocată și experiența magnatului Ross Perot (decedat acum un an, în vârstă de 89 de ani). La alegerile prezidențiale din 1992 (când a fost ales Bill Clinton), pe un ticket independent, Ross Perot a adunat aproape 20 de milioane de voturi, dar zero electori, față de circa 45 de milioane ale învingătorului, care, însă, a câștigat în 32 de state plus DC, obținând 370 de electori. In 1996, când democrații Clinton și Al Gore au fost realeși cu peste 47 de milioane de voturi și 379 de electori, Ross Perot, pe lista Partidului Reformei, a întrunit 8 milioane de voturi și tot nici un elector.

Dincolo de avansul de peste 7 milioane înregistrat de Biden în așa-zisul vot popular (ultima estimare fiind 81,27 vs.74,22 milioane de voturi în favoarea sa), ar trebui măcar menționate voturile obținute de lista Pertidului Libertarian – Jo Jorgensen & Spike Cohen – cu 1,86 milioane (la peste 650 de mii de membri și un singur mandat în Camera Reprezentanților), sau 1,18% din total (față de 4,49 milioane, sau 3,29%, în 2016) și cele peste 400 de mii ale verzilor (față de 1,46 milioane de voturi în 2016).

Buletinele de vot din Statele Unite au, în general, particularitatea că permit alegerea unor candidați înscriși de alegători la bunul lor plac pentru toate funcțiile eligibile la nivel local, de stat ori federal. Sunt așa-numiții „write-in candidates”. Doar nouă state nu admit înscrierea unor nume diferite, în timp ce 33 de state impun pre-înregistrarea acestora. Referitor la impactul unei astfel de libertăți, un exemplu la îndemână este cel al statului Texas. In acest an, pe 5.944 de buletine de vot au apărut, în spațiul alb dedicat, alte persoane decât cele pre-tipărite drept candidați, din circa 11,3 milioane de voturi exprimate. Adică unul din 1.900 de alegători a ales un președinte și un vicepreședinte al Statelor Unite așa cum a vrut el, dar dintr-o listă de opțiuni valabile. In fine, opt state, printre care și New Jersey, oferă, însă, alegătorului plăcerea nelimitată de a scrie pe buletin orice nume dorește, inclusiv pe cel al soacrei pentru funcția de președinte și pe cel al soției pentru poziția de vicepreședinte. Nu le rămâne acestora decât să îndeplinească și condiția „winner-takes-it-all”!

Lăsând glumițele la o parte, situația din America a fost la un pas de un imens potențial de confruntare internă, pe care unii analiști cu cunoștințe solide de istorie l-au asemănat cu cel din 1860/61, în legătură cu alegerea republicanului Abraham Lincoln. Acum, Trump a ieșit pe primul loc în 25 de state, în timp ce Joe Biden a câștigat tot în 25 de state și în Districtul Columbia. Joi seara, 23 dintre aceste 26 de entități s-au coalizat ad-hoc, adresându-se Curții Supreme a Statelor Unite pentru a bloca acțiunea inițiată de procurorul-general din Texas. Așa că ordinul adoptat, vineri seara, de instanța supremă a Statelor Unite prin care cererea statului Texas nu a fost admisă spre judecare, pe motiv că statul respectiv nu are calitate judiciară vis-a-vis de procesele electorale din cele patru state vizate, a fost luat rapid, pentru ca procesul electoral programat pentru luni, 14 decembrie, să se poată desfășura normal.

Este o ultimă lovitură pentru președintele Trump, care a invocat, de atâtea ori, faptul că, în ultimă instanță, toate neajunsurile se vor aranja la Curtea Supremă a SUA. Din acest moment nu-i rămâne decât să se concentreze, dincolo de partidele de golf, pe două obiective care să-i poată păstra nealterată major moștenirea pe care o lasă Americii. Cel pe termen scurt, chiar foarte scurt, este legat de alegerile pentru cele două mandate senatoriale de Georgia, ce au loc imediat după Anul Nou, în preziua confirmării echipei Biden&Harris de către Congres. In acest scrutin, cei doi reprezentanți ai Partidului Republican pleacă cu prima șansă. Victoria lor ar păstra controlul asupra Senatului, cu 51 vs.49 de mandate.

Obiectivul pe termen lung al lui Trump este de a se menține sănătos și voios, în perspectiva ciclului electoral prezidențial din 2024, când va avea exact vârsta de acum a președintelui ales Joseph Biden Jr., cu mențiunea că, dacă va candida, s-ar putea să nu-i fie la fel de ușor ca în acest an la alegerile primare. Oamenii mai și uită…"