Zona „Valea Mănăstirilor” – Iordan a fost deminată în proporție de 50%, a declarat pentru basilica.ro Arhim. Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan.

Zona „Valea Mănăstirilor” – Iordan găzduiește biserici din opt denominațiuni diferite, printre lăcașurile de cult deteriorate fiind și schitul românesc Sfântul Ioan Botezătorul, unde a viețuit sfântul cuvios de origine română Ioan Iacob de la Neamț, cinstit de Biserica Ortodoxă în data de 5 august.

Pentru refacerea Schitului românesc, și implicit a deminării zonei, Patriarhia Română a inițiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri, iar cei interesați pot dona în conturile deschise pentru acest scop.

Minele antipersonal și antitanc din zona geografică a botezului Mântuitorului datează din timpul Războiului de Șase Zile din 1967. În iunie 1967, Israelul a declanșat un atac fulgerător asupra Egiptului, Iordaniei și Siriei, obținând o victorie zdrobitoare în doar șase zile.  În urma victoriei militare asupra coaliției arabe, Israelul a ocupat Fâșia Gaza, Peninsula Sinai, Platoul Golan și Cisiordania. 

Istoria așezământului românesc de la Locurile Sfinte începe în anul 1931, odată cu hotărârea Guvernului Palestinian de a împărți în parcele de câte 10 dumane (10.000 mp) terenul de pe malul drept al râului Iordan, în regiunea denumită Qaser al-Yahud, pentru a le oferi comunităților religioase.

Patriarhia Română, prin delegatul său, Ieromonahul Gherasim Luca, ajutat de Consulul României în Palestina, a reușit să  întocmească formalitățile necesare, iar în data de 03 ianuarie 1933 a fost încheiat Actul de dobândire a terenului de 10.000 mp.

Cu binecuvântarea Patriarhului Miron al României, ceremonia de așezare a pietrei de temelie la biserica românească de pe malul râului Iordan a avut loc în ziua de 25 aprilie 1935.