Locații: Basarabia

„Nu vin muscalii de-a călare,/ și nici un glonte nu s-a tras,/ ci intră tancuri prin trădare…/ Sărmană vatră de pripas!” Maria Toacă: RĂMÂNE CEA MAI NEAGRĂ ACEASTĂ ZI, 28 IUNIE 1940, CHIAR DACĂ TRĂIM ȘI AZI ZILE NEGRE

Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.

23 iunie 1990. Parlamentul Republicii Moldova adopta declarația de suveranitate. Primul pas spre independența față de URSS și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918

În urmă cu 31 de ani, pe 23 iunie, deputații de la Chișinău votau Declarația de Suveranitate a Moldovei, făcând astfel primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918.

ISTORIA ZILEI: În genunchi pentru Basarabia și Bucovina și Icoana cu care au pornit ostașii români Războiul Sfânt de reîntregire națională acum 82 de ani, pe 22 iunie 1941, și azi cu urme de sânge uscat pe ea. VIDEO și FOTOGRAFIILE ZILEI

Reproducem astăzi, la 82 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei

SĂ NU UITĂM! Noaptea Neagră: 12 iunie 1941. 82 de ani de la primul val al deportărilor staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei. Preoți, profesori, învățători, primari, jandarmi sau chiar și poștași, au devenit MARTIRI AI ROMÂNIEI

Pe lista represaliilor au fost incluși preoți, primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, poștași cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua

Foto: Victor Roncea

Ce au strigat unii dintre cei mai frumoși români din Basarabia, aflați în cușcă la Tiraspol: Te iubim, popor român! Arestarea și eliberarea după 15 ani de temniță a Eroilor Români din Transnistria. 2 și 4 iunie în Istoria recentă a României mici. VIDEO

Așa cum sfinți români pășesc printre noi neștiuți, asigurând rezistența și mântuirea neamului prin jertfa și rugăciunile lor, tot așa, fără prea mult zgomot, adevărați eroi luptă, cu smerenie, pentru România. Și sunt aprig pedepsiți pentru aceasta.

Mihai Tîrnoveanu: Marea resetare nu e digitalizarea, ci să respiri muntele într-o lume deja setată să-ți dărâmi singur munții istoriei, culturii și tradiției, munții idealurilor, la fel ca în temnița comunistă de la Pitești

Resetarea astăzi înseamnă să te întorci la firescul românesc, la un timp în care corectitudinea nu înseamnă "corectitudine politică", la o lume în care nu avem "premii" de Oscar si nu jucăm în filme de Bruxelles/Moscova unde tribunalele bolșevice își exercită în continuare temnița.

Vlad Cubreacov: BIBLIOTECA NAȚIONALĂ de la Chișinău, prima clădire retrocedată proprietarului ei de drept, Mitropolia Basarabiei, VA FOLOSI ÎN CONTINUARE SPAȚIILE UTILIZATE ÎN PREZENT

Agenții Moscovei, nostalgicii comuniști și o droaie de atei kremlinocentrici de toate soiurile și culorile, ca și destui idioți utili au sărit ca arși la aflarea veștii că în Parlament a fost introdus un proiect de lege privind retrocedarea către Mitropolia Basarabiei a unei clădiri care i-a aparținut.

FOTO: eMAG și CNSAS

Adevărul despre Mihai Șora, agentul maghiarist: Ca ministru al Învățământului în Guvernul FSN Iliescu-Roman a semnat ordinul de eliminare a 14 clase cu predare în limba română de la Liceul Bolyai și a susținut „drepturile” Ungariei asupra Transilvaniei

Câțiva consilieri ai Uniunii Salvați România (USR) au propus în 2018 ca filozoful Mihai Șora să primească titlul de cetățean de onoare al Bucureștilor iar ulterior acesta l-a și obținut. Bazat pe o mare minciună.

Mihai Tîrnoveanu: Cât de prost, informat bineînțeles, poate fi cineva să mă treacă pe o listă a vectorilor de propagandă rusă?!

Cartea ce cuprinde lista cu pricina are pretenția de studiu științific, după spusele coordonatorului, Sorin Bocancea, prof. univ. la Iași, după cum este și autorul, Constantin Ilaș. Este apărută la o editura cu "pretenții", Editura Institutului European si a fost cel mai probabil scoasă cu bani europeni, adică cu fonduri publice.