Astăzi, 14 septembrie 2022, Mitropolia Basarabiei împlinește 30 de ani de la reactivarea sa, marcând 3 decenii de activități spirituale, culturale, filantropice și sociale ale Bisericii din Basarabia, mărturisind și sintetizând, întregii lumi
Acum 146 de ani, la început de septembrie 1878, deputații de la București luau act de Tratatul dureros de la Berlin, încheiat două luni mai devreme în urma războiului câștigat de Imperiul Rus.
În 27 august 1989 a avut loc la Chișinău cea mai mare demonstrație din istoria Republicii Socialiste Sovietice Moldovenești. 750.000 de cetățeni sovietici – după aprecierea săptămînalului „Literatura și Arta” din 31 august 1989, care numește această manifestație „Marea Adunare Națională”
Anul 1989, înainte de iarna fierbinte din România, a avut o vară fierbinte la Chișinău. Pentru amintirea acelor evenimente am transcris pentru dumneavoastră un reportaj a lui Ion Berlinschi despre mitingul din 23 august 1989 de la Chișinău.
La 25 octombrie 2023, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ședința de lucru a aprobat propunerea Episcopiei Basarabiei de Sud de canonizare a Protosinghelului Iraclie Flocea, un misionar al Basarabiei interbelice.
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
La 27 februarie s-au împlinit 145 ani de la nasterea mitropolitului Visarion Puiu iar la 10 august se împlinesc 60 de ani de la înveșnicrea sa. Ierarh de seamă, care prin credința și patriotismul său, precum și prin realizările sale deosebite, și-a închinat întreaga viață solujirii Bisericii.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 60 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
În toamna anului 1917, părintele Alexandru Baltaga a fost ales, de către preoțimea basarabeană, deputat în Sfatul Țării. Este unul dintre deputații care la 27 martie 1918 a votat Unirea Basarabiei cu România. După Marea Unire, a mai îndeplinit și funcția de membru al Comitetului de unificare a bisericilor din România Mare.
Sfântul Alexandru: „Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al revoluției și, pentru a o evita, am votat Unirea”. NKVD: „În anul 1918 a avut o atitudine dușmănoasă față de Rusia Sovietică, a fost membru [deputat] activ al Sfatului Țării, votând pentru dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică și alipirea la România”.
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
Biroul de presă al Patriarhiei Române a emis un comunicat cu noile decizii luate de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române în zilele de 11-12 iulie. Sinodalii au aprobat 16 canonizări.
Mitropolitul Petru al Basarabiei a sfințit duminică paraclisul Așezământului social „Arhimandritul Justin Pârvu” al Parohiei Sculeni, Republica Moldova, informează Basilica.
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Arhivelor Naționale de la Chișinău au oferit în premieră prin intermediul site-ului oficial listele deținute cu cei 35.144 de basarabeni deportați, din care lipsesc însă românii deportați din sudul Basarabiei și nordul Bucovinei aflate sub ocupația Ucrainei. Listele mai pot fi descărcate de AICI în format .rar.
În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.
Încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov a înrăutățit situația geopolitică a României, care s-a găsit plasată între cele două mari puteri, Germania și Uniunea Sovietică, ambele fiindu-i ostile, în special Uniunea Sovietică. În fața acestei
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord (și Herța, ulterior) cât mai repede.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a României.
Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 84 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Pe 23 iunie 1990, deputații de la Chișinău votau Declarația de Suveranitate a Moldovei, făcând astfel primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918.
– Ioane, cu mâna mea dreaptă făcătoare de cruce, iti dau toporul asta, că atât mi-au mai lăsat bolșevicii, dă-le în cap satanelor, căci altfel nu ne vor lăsa să traim.
Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Marele povestitor basarabean Spiridon Vangheli, născut pe 14 iunie 1932 în satul Grinăuți - Râșcani, a plecat la Domnul în cursul zilei de azi, după ce în urmă cu o săptămână și-a sărbătorit cea de a 92-a aniversare a nașterii sale.
Primul val de deportări din Basarabia și Nordul Bucovinei:În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 NKVD-ul sovietic a organizat operațiunea de deportare a circa 35.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.
Așa cum sfinți români pășesc printre noi neștiuți, asigurând rezistența și mântuirea neamului prin jertfa și rugăciunile lor, tot așa, fără prea mult zgomot, adevărați eroi luptă, cu smerenie, pentru România. Și sunt aprig pedepsiți pentru aceasta.
În duminica a patra după Paști, în cadrul Sfintei Liturghii din Biserica Ortodoxă se va citi relatarea vindecării de către Iisus Hristos a unui slăbănog (paralizat) la scăldătoarea Vitezda din Ierusalim
Având convingeri ferme, lipsite de echivoc, în ceea ce privește destinul națiunii române și misiunea preotului în viața națională, părintele a bulversat timp de decenii viața bisericească, și nu numai, în bine sau mai puțin bine, dar purtat de buna intenție ca românii să nu mai fie un neam amorțit și fără identitate.
Sunt unul dintre aceia care am considerat că filmul 21 de rubini are scopul să repare ceva din problemele grave din BOR. Cel puțin pr. Ciprian mi-a spus că acesta ar fi scopul acestui film. Atunci am crezut. La fel ca și mulți alții ne-am uitat la rezultat. Ce s-a schimbat?
Podul de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, românilor de pe ambele maluri ale Prutului li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă, fără pașaport și viză, râul care rupe trupul României. FOTO
Cunoscutul jurnalist Mihai Ogrinji publică o relatare despre opera de refacere a Monumentelor Basarabiei, dusă de tânărul avocat Iulian Rusanovschi și Asociația Monumentum din Republica Moldova.
Cu această ocazie va fi vernisată și expoziția „Monumentele Basarabiei” care prezintă istoricul restabilirii primelor 45 de monumente românești din R. Moldova de către Asociația „Monumentum”.
Preotul Dumitru F. Jurca: "Frații noștri ruși ortodocși trebuie să înțeleagă că nu e bine să poftești din ceea ce este al aproapelui tău. Basarabia e teritoriul canonic al Bisericii Ortodoxe Române.”
Situația grea prin care trec românii dintre Prut și Nistru, dar și lipsurile duhovnicești ale acestei zone sunt cât se poate de evidente. Salvarea românilor de peste Prut vine prin Biserică, deoarece Biserica este mama care întotdeauna a ținut unit neamul românesc.
Am fost recenzat astăzi. A venit un tânăr amabil, dar necopt și absolut nepregătit. I-am răspuns la toate întrebările. Inclusiv la cea legată de cetățenie, de limba vorbită, inclusiv unde am fost în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie și dacă n-am probleme cu memoria și cu mersul.
„Una dintre aceste diversiuni este si ideea că "Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove” subordonată Moscovei ar fi continuatoarea "Mitropoliei Basarabiei” din cadrul Patriarhiei Române (perioada interbelică).Despre acest subiect discutăm cu istoricul și preotul Viorel Cojocaru din Chișinău.”
Asta pare a fi situația Domniilor Voastre. Sunteți un fel de arătări fără inimă, fără suflet, sticle goale, un fel de în loc de, scăpați, tunși, frezați, evadați din prezervativele sovietice, atârnate cândva la uscat, printre rufele murdare ale Bandei celor Patru și ale măreței construcții socialiste, comuniste.
Pr. Eftimie Mitra de la Schitul Sfinții Români, ucenic al Părintelui Justin Pârvu, a întreprins recent o vizită la frații noștri de peste Prut și cunoaște îndeaproape provocările și propaganda rusofilă din Basarabia, la care se referă în emisiunea de mai sus
