A fost dascălul venerat de Eminescu. Personalitate enciclopedică pentru epoca în care a trăit, afirmându-se ca lingvist, istoric, istoric literar, filosof, profesor, publicist, militant politic și animator al vieții spirituale a românilor din Bucovina
După ce anul trecut a fost internat în mai multe spitale din România, acolo unde a fost operat și mai apoi a contractat o infecție, Florin Piersic a ajuns să dea specialiștii în medicină pe un preot, despre care spune că l-a pus la propriu pe picioare.
Obiceiurile și tradițiile de sfârșit de an din țările balcanice sunt profund influențate de mixul cultural, religios și istoric specific acestei regiuni. În general, ele reflectă o combinație de practici creștine (ortodoxe, catolice) și elemente păgâne precreștine.
Un primar PNL din județul Suceava spune lucrurilor pe nume: "Creștinii bucovineni nu îl pot vota decât pe Călin Georgescu”. El se numește Vali Luta, tată a 7 copii, și a transmis către creștinii bucovineni un mesaj de susținere pentru Călin Georgescu
În urmă cu 106 ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei.
Doar niște birocrați demenți și amorezați de salariile lor nesimțite de la Bruxelles și administrația decrepită de la Casa Albă, plus slugile de la conducerea României, Klaus Iohannis, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, mai susțin că Ucraina lui Zelenski nu e PA!
Jurnalistul Victor Ciutacu reacționează la publicarea documentului pe care s-a bazat interzicerea lui George Simion în Ucraina. Realizatorul TV consideră că liderii PNL și USR au căzut în propria capcană.
Astfel, se dovedește că George Simion a fost interzis în Ucraina pentru activitatea sa unionistă, asemenea listei ilustre de jurnaliști, scriitori și militanți pentru drepturile istorice ale românilor, așa cum a demonstrat deja ActiveNews.
Anatol Popescu, președintele fondator al Asociației „Basarabia” a românilor din Basarabia istorică, Bugeac, sudul Basarabiei, regiunea Odesa, trage un semnal de alarmă în agenția electronică de știri a românilor din Ucraina
În acest sfânt locaș, timp de peste trei decenii, românii bucovineni s-au reunit pentru slujbe, comemorări și rugăciuni, menținând vie spiritualitatea ortodoxă în limba maternă.
În ziua de vineri, 25 octombrie 2024, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, s-a desfășurat ședința de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Neîndoielnic, sunt mai multe nașteri miraculoase pe pământ la această dată. Dar am ales trei, trei nașteri care au urcat pe culmile nemuririi poporul român. Și toate sunt din Țara Moldovei.
Muzeul de Istorie din Siret, un muzeu local cu o vechime de peste 150 de ani, a fost desființat și reînființat sub denumirea de „Muzeul de Istorie Siret - Memorialul Holocaustului Evreilor din Bucovina”.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împlinește astăzi, 15 septembrie, 33 de ani de când slujește Biserica în demnitatea de arhiereu. Pe 15 septembrie 1991, IPS Teofan era hirotonit arhiereu.
Filmul, care prezintă mărturii de la fiii duhovnicești ai Starețului Iachint și de la cei care l-au cunoscut, a fost prezentat în cadrul simpozionului „Arhim. Iachint Unciuleac la 100 de ani de la naștere”, organizat de mănăstire marți, când s-au împlinit 100 de ani de la nașterea duhovnicului.
Patriarhia Română a luat act cu regret și întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliților Bucovinei, mitropoliți care au vorbit și au slujit în limba română
Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU), cu profundă durere sufletească vă aduce la cunoștință faptul că, prin decizia primăriei orașului Cernăuți, ni s-a luat Capela arhiereilor bucovineni cu hramul Sfinții Trei Ierarhi din Cernăuți.
Comunitatea românească din Cernăuți este profund îngrijorată față de amenințările tot mai mari la adresa identității lor naționale și spirituale
Cât încă e proaspătă rana, cât încă ne doare această incredibilă pierdere, am ales doar câteva imagini din drumurile și sărbătorile noastre sufletești, ale românilor uniți în credință și simțire națională în jurul preotului Cristofor Gabor.
Anul 1989, înainte de iarna fierbinte din România, a avut o vară fierbinte la Chișinău. Pentru amintirea acelor evenimente am transcris pentru dumneavoastră un reportaj a lui Ion Berlinschi despre mitingul din 23 august 1989 de la Chișinău.
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
La 27 februarie s-au împlinit 145 ani de la nasterea mitropolitului Visarion Puiu iar la 10 august se împlinesc 60 de ani de la înveșnicrea sa. Ierarh de seamă, care prin credința și patriotismul său, precum și prin realizările sale deosebite, și-a închinat întreaga viață solujirii Bisericii.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 60 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Arhivelor Naționale de la Chișinău au oferit în premieră prin intermediul site-ului oficial listele deținute cu cei 35.144 de basarabeni deportați, din care lipsesc însă românii deportați din sudul Basarabiei și nordul Bucovinei aflate sub ocupația Ucrainei. Listele mai pot fi descărcate de AICI în format .rar.
În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.
Apărător neînfricat al credinței și patriei străbune, mare ctitor de locașuri sfinte, Ștefane Voievod, roagă pe Hristos Dumnezeu, să ne izbăvească din nevoi și din necazuri.
Încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov a înrăutățit situația geopolitică a României, care s-a găsit plasată între cele două mari puteri, Germania și Uniunea Sovietică, ambele fiindu-i ostile, în special Uniunea Sovietică. În fața acestei
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord (și Herța, ulterior) cât mai repede.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a României.
Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 84 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Primul val de deportări din Basarabia și Nordul Bucovinei:În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 NKVD-ul sovietic a organizat operațiunea de deportare a circa 35.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.
Îmi povestea că a fost ca în '40, când, copil fiind, a văzut cum mama ei a încuiat casa și a plecat la gară doar cu cheia în buzunar. A făcut și ea același lucru acum, când a trecut granița în Țară, cu familia ei și cu cheia casei în buzunar. Refugiați în propria Țară!.
S-ar cuveni astăzi să prindem o panglică neagră la Tricolor, pentru că e 6 iunie, ziua morții lui Ciprian Porumbescu. L-a doborât tuberculoza, l-a mistuit o dragoste neîmpărtășită, i-au scurtat zilele cele trei luni cât a fost încarcerat în închisoarea din Cernăuți
Spectacol rar pe cerul României noaptea trecută, atribuit unui fenomen ciudat pentru spațiul nostru. ”Aurora boreală” a colorat văzduhul în cele mai frumoase nuanțe roșiatice, motiv pentru care toate rețelele de socializare s-au umplut de mii de fotografii spectaculoase.
In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): "Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”
Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD
