In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): "Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”
Pe 1 aprilie 1941, între 3.000 și 5000 de români au fost pur și simplu masacrați de către soldații sovietici la Fântâna Albă, în nordul Bucovinei, pe teritoriul românesc furat de URSS prin tancurile Armatei Roșii și trupele NKVD
Jertfa lor nu ne poate lăsa indiferenți față de soarta pământului strămoșesc dintre Prut și Nistru, pentru libertatea căruia și-au dat viața înaintașii noștri. E timpul să ștergem lacrimile de pe obrazul Basarabiei.
lNTERVIUL CARE ÎNSPĂIMÂNTA ÎNCĂ DE DINAINTE DE A FI FĂCUT PUBLIC. Aici, ÎN DIRECT, interviul lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin, difuzat la orele 1.00, ora Românei.
Istoria fără ură și părtinire, însă cu răstigniri, sânge, lacrimi, documente, mărturii, litanii și învieri, poate constitui o „liturgică” științifică, academică, pentru întregirea și restabilirea Adevărului.
Masacrul din 6 - 7 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.
Marele actor Florin Piersic împlinește azi, 27 ianuarie, 88 de ani. Părinții lui erau originari din Bucovina, însă el s-a născut la Cluj-Napoca, unde a urmat liceul, absolvind apoi la București Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
Au trecut șase ani de la nașterea la Ceruri a Doamnei Aspazia Oțel Petrescu, mielușeaua Domnului din temnițele bolșevice. Publicăm cu această ocazie un buchet de omagii înmiresmate realizat de revista Familia Ortodoxă
Icoana a fost pictată mai înainte ca Doina să fi fost scrisă. Astfel că cele două capodopere, icoana și poema eminesciană, se înscriu în cadra acelei credințe a revenirii Marelui Voievod, când ceasul va suna, să ne salveze.
Durere fără margini într-o familie din Putna. Un tânăr a murit la doar 28 de ani. Emanuel Ursachi s-a stins din viață pe patul de spital din Iași.
Pe 2 ianuarie 2024, către orele patru dimineața, casa starețului mănăstirii Bănceni din Bucovina de Nord, mitropolitul Longhin, a fost cuprinsă de flăcări.
Când a fost pus Iov la încercare, Dumnezeu i-a pus limită diavolului, este vorba de liberul arbitru. Dumnezeu îi dă voie să ne ispitească ca să se vădească tăria noastră, nu slăbiciunea noastră.
În urmă cu 104 ani, Congresul General al Bucovinei a adoptat, la Cernăuți, moțiunea privind Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei.
”Facem un apel către prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții Coaliției de guvernare să se alăture demersului AUR și să susțină în mod real comunitatea de români din Ucraina, nu doar prin declarații false, de fațadă.”,
„Ca pe un mire dorit aștepta capitala Cernăuți intrarea falnicei armate române. Încă de duminică, multe edificii se împodobiseră cu steaguri tricolore. În piața principală, lumea mare adunată era febrilă în așteptare."
Neîndoielnic, sunt mai multe nașteri miraculoase pe pământ la această dată. Dar am ales trei, trei nașteri care au urcat pe culmile nemuririi poporul român. Și toate sunt din Țara Moldovei.
Lucrarea este elaborată pe baza documentelor de arhivă, a materialelor fotografice și a mărturiilor oculare în urma deplasărilor efectuate în câteva sute de sate românești din stânga Prutului.
Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, împlinește astăzi, 15 septembrie, 32 de ani de când slujește Biserica în demnitatea de arhiereu. Pe 15 septembrie 1991, IPS Teofan era hirotonit arhiereu.
Un Scorpion voia să treacă pe malul celălalt al unei ape. Neputând să înoate, el roagă o Broscuță să îl ia în spate și să îl traverseze apa.
Cea de-a doua ediție a volumului dedicat trecutului Bisericii Ortodoxe Române, în variantă revizuită și adăugită, este o contribuție importantă la completarea documentarii privind destinul instituției ecleziastice în timpul totalitarismului.
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 59 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
Să ne amintim astăzi de ION NISTOR și de-ale sale cuvinte: ”LA NOI ÎN BUCOVINA, ORIÎNCOTRO NE-AM ÎNTOARCE OCHII, DĂM DE RĂMĂȘIȚE DE CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ȘI DE INSTITUȚIUNI ROMÂNEȘTI...”
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Arhivelor Naționale de la Chișinău au oferit în premieră prin intermediul site-ului oficial listele deținute cu cei 35.144 de basarabeni deportați, din care lipsesc însă românii deportați din sudul Basarabiei și nordul Bucovinei aflate sub ocupația Ucrainei. Listele mai pot fi descărcate de AICI în format .rar.
În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.
Apărător neînfricat al credinței și patriei străbune, mare ctitor de locașuri sfinte, Ștefane Voievod, roagă pe Hristos Dumnezeu, să ne izbăvească din nevoi și din necazuri.
Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
Pe 28 iunie 1940, URSS trimitea României al doilea ultimatum, din decurs a două zile, în care își manifesta agresivitatea și dorința de a ocupa Basarabia și Bucovina de Nord (și Herța, ulterior) cât mai repede.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 80 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Reproducem astăzi, la 82 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Pe lista represaliilor au fost incluși preoți, primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, poștași cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua
Străvechea biserică ortodoxă românească din Boianul canadian, situată la est de Edmonton, reprodusă întocmai după ce din Boianul natal din nordul Bucovinei românești, a ars aproape în întregime marți.
S-ar cuveni astăzi să prindem o panglică neagră la Tricolor, pentru că e 6 iunie, ziua morții lui Ciprian Porumbescu. L-a doborât tuberculoza, l-a mistuit o dragoste neîmpărtășită, i-au scurtat zilele cele trei luni cât a fost încarcerat în închisoarea din Cernăuți
Reprezentanții comunității românești din Ucraina au înaintat o petiție autorităților locale din Cernăuți prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la soarta Capelei Mitropoliților Bucovinei din cimitirul vechi al orașului – un important monument istoric unde au fost reînhumați mai mulți ierarhi de seamă ai ținutului.
În urmă cu 25 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu privire la "relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.
Lumea presei din România este din nou în doliu. La două zile după decesul jurnalistei Iulia Marin, cameramanul Ticu Dolenschi și-a pus capăt zilelor, la vârsta de 40 de ani, joi (20 aprilie). Acesta ar fi suferit de depresie.
Cumplite timpuri trăim și parcă nu mai este cum spuneau odinioară înaintașii trecuți prin suferințe mai mari decât noi: „Cu cât mai greu te apasă soarta, cu atât mai sus te înalță duhul!”. Se clatină până și reazemul cel mai temeinic și dintotdeauna al românilor – sfintele noastre altare și morminte.
Sunt putine personalitati care prin atitudinea lor devin repere morale si salveaza onoarea unei intregi natiuni. Parintele Gheorghe Calciu a fost o asemenea personalitate.
