Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 84 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În noaptea de 21 spre 22 iunie 1941, la ora 02:00, Armata Română primește de la generalul Ion Antonescu legendarul ordin: „Ostași, treceți Prutul!"
Primul val de deportări din Basarabia și Nordul Bucovinei:În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 NKVD-ul sovietic a organizat operațiunea de deportare a circa 35.000 de români din Basarabia și Bucovina de Nord.
Îmi povestea că a fost ca în '40, când, copil fiind, a văzut cum mama ei a încuiat casa și a plecat la gară doar cu cheia în buzunar. A făcut și ea același lucru acum, când a trecut granița în Țară, cu familia ei și cu cheia casei în buzunar. Refugiați în propria Țară!.
S-ar cuveni astăzi să prindem o panglică neagră la Tricolor, pentru că e 6 iunie, ziua morții lui Ciprian Porumbescu. L-a doborât tuberculoza, l-a mistuit o dragoste neîmpărtășită, i-au scurtat zilele cele trei luni cât a fost încarcerat în închisoarea din Cernăuți
Spectacol rar pe cerul României noaptea trecută, atribuit unui fenomen ciudat pentru spațiul nostru. ”Aurora boreală” a colorat văzduhul în cele mai frumoase nuanțe roșiatice, motiv pentru care toate rețelele de socializare s-au umplut de mii de fotografii spectaculoase.
In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): "Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”
Jertfa lor nu ne poate lăsa indiferenți față de soarta pământului strămoșesc dintre Prut și Nistru, pentru libertatea căruia și-au dat viața înaintașii noștri. E timpul să ștergem lacrimile de pe obrazul Basarabiei.
lNTERVIUL CARE ÎNSPĂIMÂNTA ÎNCĂ DE DINAINTE DE A FI FĂCUT PUBLIC. Aici, ÎN DIRECT, interviul lui Tucker Carlson cu Vladimir Putin, difuzat la orele 1.00, ora Românei.
Istoria fără ură și părtinire, însă cu răstigniri, sânge, lacrimi, documente, mărturii, litanii și învieri, poate constitui o „liturgică” științifică, academică, pentru întregirea și restabilirea Adevărului.
Masacrul din 6 - 7 februarie 1941 nu a fost însă decât un episod din drama românilor bucovineni, asta deoarece mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în alt masacrul, cel de la Fântâna Albă, când au fost uciși aproape 4000 de români bucovineni.
Marele actor Florin Piersic împlinește azi, 27 ianuarie, 88 de ani. Părinții lui erau originari din Bucovina, însă el s-a născut la Cluj-Napoca, unde a urmat liceul, absolvind apoi la București Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică
Icoana a fost pictată mai înainte ca Doina să fi fost scrisă. Astfel că cele două capodopere, icoana și poema eminesciană, se înscriu în cadra acelei credințe a revenirii Marelui Voievod, când ceasul va suna, să ne salveze.
Durere fără margini într-o familie din Putna. Un tânăr a murit la doar 28 de ani. Emanuel Ursachi s-a stins din viață pe patul de spital din Iași.
Pe 2 ianuarie 2024, către orele patru dimineața, casa starețului mănăstirii Bănceni din Bucovina de Nord, mitropolitul Longhin, a fost cuprinsă de flăcări.
Când a fost pus Iov la încercare, Dumnezeu i-a pus limită diavolului, este vorba de liberul arbitru. Dumnezeu îi dă voie să ne ispitească ca să se vădească tăria noastră, nu slăbiciunea noastră.
”Facem un apel către prim-ministrul Marcel Ciolacu și reprezentanții Coaliției de guvernare să se alăture demersului AUR și să susțină în mod real comunitatea de români din Ucraina, nu doar prin declarații false, de fațadă.”,
„Ca pe un mire dorit aștepta capitala Cernăuți intrarea falnicei armate române. Încă de duminică, multe edificii se împodobiseră cu steaguri tricolore. În piața principală, lumea mare adunată era febrilă în așteptare."
Lucrarea este elaborată pe baza documentelor de arhivă, a materialelor fotografice și a mărturiilor oculare în urma deplasărilor efectuate în câteva sute de sate românești din stânga Prutului.
Un Scorpion voia să treacă pe malul celălalt al unei ape. Neputând să înoate, el roagă o Broscuță să îl ia în spate și să îl traverseze apa.
Cea de-a doua ediție a volumului dedicat trecutului Bisericii Ortodoxe Române, în variantă revizuită și adăugită, este o contribuție importantă la completarea documentarii privind destinul instituției ecleziastice în timpul totalitarismului.
Să ne amintim astăzi de ION NISTOR și de-ale sale cuvinte: ”LA NOI ÎN BUCOVINA, ORIÎNCOTRO NE-AM ÎNTOARCE OCHII, DĂM DE RĂMĂȘIȚE DE CULTURĂ ROMÂNEASCĂ ȘI DE INSTITUȚIUNI ROMÂNEȘTI...”
Pe lista represaliilor au fost incluși preoți, primari, lucrători ai judecătoriilor, jandarmi, poștași cât și țărani mai înstăriți. Au fost împărțiți în două categorii: cei deportați pentru cinci ani și cei deportați pentru 20 de ani. Cei incluși în a doua
Străvechea biserică ortodoxă românească din Boianul canadian, situată la est de Edmonton, reprodusă întocmai după ce din Boianul natal din nordul Bucovinei românești, a ars aproape în întregime marți.
Reprezentanții comunității românești din Ucraina au înaintat o petiție autorităților locale din Cernăuți prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la soarta Capelei Mitropoliților Bucovinei din cimitirul vechi al orașului – un important monument istoric unde au fost reînhumați mai mulți ierarhi de seamă ai ținutului.
În urmă cu 25 ani, pe 3 mai 1997, are loc la Kiev semnarea tratatului cu privire la "relațiile de bună vecinatate și cooperare dintre România și Ucraina”, de către miniștrii de externe ai celor două țări.
Lumea presei din România este din nou în doliu. La două zile după decesul jurnalistei Iulia Marin, cameramanul Ticu Dolenschi și-a pus capăt zilelor, la vârsta de 40 de ani, joi (20 aprilie). Acesta ar fi suferit de depresie.
Cumplite timpuri trăim și parcă nu mai este cum spuneau odinioară înaintașii trecuți prin suferințe mai mari decât noi: „Cu cât mai greu te apasă soarta, cu atât mai sus te înalță duhul!”. Se clatină până și reazemul cel mai temeinic și dintotdeauna al românilor – sfintele noastre altare și morminte.
Sunt putine personalitati care prin atitudinea lor devin repere morale si salveaza onoarea unei intregi natiuni. Parintele Gheorghe Calciu a fost o asemenea personalitate.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a ajuns miercuri la Varșovia, într-o vizită menită să strângă legăturile și așa foarte puternice dintre cele două țări.
Românii prezenți la comemorarea victimelor Masacrului de la Fântâna Albă au fost umiliți de autoritățile ucrainene care au scos și steagul românesc de pe monumentul comemorativ și i-au silit pe români să-și susțină slujba de parastas în pădure pentru că cea oficială a fost ținută doar în ucraineană.
Sâmbătă, 1 aprilie, la împlinirea a 82 de ani de la Masacrul de la Fântâna Albă, a avut loc pomenirea celor uciși atunci pentru dorința de a trăi în patria mamă, în libertate și credință, informează Mănăstirea Putna
Bucovina – braț trupesc, mărginaș al Vetrei strămilenare DACIA, asemeni Mamei străbune, asaltată de timpuriu de nomazii însetați și flămânzi după pradă, slavii (veneții, anții, slavinii), așezați în sec. V,d.Hr. între bazinul mijlociu al Vistulei și Niprul mijlociu și superior
Prezentul studiu contribuie în baza fondurilor arhivistice din Chișinău, Odesa și Ismail și a surselor edite disponibile, la o mai bună cunoaștere a cazurilor indiviuale de persecutare ale clericilor și credincioșilor ortodocși care au fost prigoniți de regimul comunist pentru credința lor.
Istoricul și jurnalistul George Damian, un raportor constant al situației românilor din Ucraina, s-a enervat pentru că un oarecare îl contrazice cu privire la încălcările repetate ale drepturilor omului și ale minorităților de către regimul de la Kiev.
În contextul războiului ruso-ucrainean, dar și anterior, soarta românilor din Bucovina de Nord, Herța, Ucraina de Sud (Cetatea Albă, Ismail), este ignorată total. Niciun reprezentant marcant al românilor din Ucraina n-a fost solicitat de posturile TV din România spre a-și exprima opinia, ei fiind cei îndreptățiți s-o facă.
Mișcarea națională din Republica Moldova de la sfârșitul anilor ’80 a culminat cu Marea Adunare Națională din 27 august 1989, urmată, la numai patru zile de la decretarea, la 31 august 1989, de către legislativul republicii, a limbii române ca limbă de stat și reintroducerea alfabetului latin.
De la început fac o precizare: nu urmăresc activitatea domnului Bănescu, nu sunt „prieten” cu el pe Facebook, iar în majoritatea situațiilor (de exemplu, măsuri anti-pandemice, vaccinare anti-COVID, avort etc.) am avut poziții diferite.
