Citiți Cine sunt BLM-iștii din România. Bezna minții: Irina Cajal, fiica fostului președinte al federației evreilor și succesorul lui, Aurel Vainer, sunt acuzați de „antisemitism” pentru omagierea inventatorului Insulinei, Nicolae Paulescu. Ce răspunde Academia Română
S-au scurs 32 de ani de la moartea artiștilor Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Artiștii basarabeni și-au pierdut viața în noaptea de 29 spre 30 octombrie 1992
Cahuleanul care a iubit România ca pe Maica Domnului, striga din închisoare, cu fruntea-n slavă: „Nu-s vinovat față de țara mea”. Dar noi, noi cum suntem? Am făcut tot ce puteam să facem pentru ea, pentru țara noastră, pentru copiii ei, duși acum, rând pe rând, la abatoarele holoinjectării? Noi nu tăcem!, scrâșnea Ciurunga. Și noi, noi de ce tăcem?
Au preschimbat celula în chilie. Aceasta a fost minunea vieții lor și cei ce se vor astăzi noii temniceri ai memoriei sfințitelor suferințe ale sfinților din închisori trebuie să știe că războiul lor nu este doar unul împotriva memoriei, ci este război împotriva Celui de pe cruce.
Recitind interviul după mulți ani am fost impresionat de modul în care s-a încheiat: „Tinerii să aplice învățăturile lui Hristos”.
Născut pe 2/14 octombrie 1853 la Șipotele Sucevei, Ciprian Porumbescu a fost fiul preotului ortodox Iraclie Porumbescu. Între 1873 și 1877 a studiat Teologia ortodoxă la Cernăuți, unde a și condus societatea studențească Arboroasa.
Cu un ban care nu mai are valoare, cu lanțuri de magazine străine care jumulesc buzunarele și portofelele românilor, cu o politică dezastruoasă a guvernanților care au făcut din Grânarul Europei o țară care nu mai e capabilă să își facă propria pâine, desigur că aici au adus toate acțiunile unor neisprăviți, spre lipsuri și neajunsuri tot mai mari.
În dimineața zilei de 5 octombrie 1940 sosea în gara din Curtici un tren venind din Ungaria, compus din 7 vagoane de marfă închise, în fiecare vagon fiind îngrămădite laolaltă câte 40 de persoane. Erau intelectuali români din Oradea, în frunte cu episcopul Nicolae Popoviciu.
O întrebare la ceas de sărbatoare pentru Profesorul Ilie Bădescu, membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române, fost membru al Adunării Naționale Bisericești:
La fel de puțin cunoscut este că Sfântul Gherasim Iscu este salvatorul aurului României din perioada interbelică, fiind responsabil de păstrarea lui în secret absolut în pivnițele și peștera de la Tismana, în care s-a nevoit chiar Sfântul Nicodim
„Nici un istoric serios, care se va ocupa cu istoria secolului XX românesc, nu va putea ocoli sau ignora această extraordinară aventură spirituală pornită din străfundurile ethosului românesc”. – Vintilă Horia, Intelectualii și Mișcarea Legionară. Mari conștiințe românești
Avram Iancu a fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, calitate în care a comandat armata românilor transilvăneni împotriva trupelor maghiare ale lui Lajos Kossuth, care au decimat în Transilvania circa 40.000 de români.
„A
vorbi despre limba în care gândești, a gândi – gândire nu se poate face
decât numai într-o limbă – în cazul nostru a vorbi despre limba română
este ca o duminică. Frumusețea lucrurilor concrete nu poate fi decât
exprimată în limba română.”
În dimineața zilei de 22 August, trupele rusești erau la 20 km de Bolgrad, 10 km de Bârlad și 5 de Bacău. Dezastrul total se apropia cu pași repezi, iar pe front armatele române, în fața retragerii germane se predau sau atacau pe germani.
In Memoriam Prof. Univ. Dr. Acad. Gh. Buzatu, reunim astăzi, 23 august, într-un singur articol, mai multe materiale oferite în exclusivitate portalului Ziariști Online de regretatul istoric, căruia îi resimțim acut lipsa vocii sale blânde dar tunătoare prin substanță, în aceste momente
Drama unei singure zile: 23 august 1944. Monahi, militari, țărani conturează, în pagini tulburătoare, o Românie aflată – pentru a câta oară? – la o nouă răscruce de drumuri…
În urmă cu 83 de ani, la 23 august 1939, Germania nazistă și Rusia bolșevică semnau un pact de neagresiune, care a dus în final la dezmembrarea României și uciderea a milioane de români
În noaptea de 20 spre 21 august 1972, pleca la Ceruri ziaristul, poetul, scriitorul, gânditorul, academicianul Nichifor Crainic, mult-pătimitor în închisorile bolșevice pentru Crezul lui: NAȚIONALISMUL CURAT, ORTODOX.
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 60 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
Sfântul Alexandru: „Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al revoluției și, pentru a o evita, am votat Unirea”. NKVD: „În anul 1918 a avut o atitudine dușmănoasă față de Rusia Sovietică, a fost membru [deputat] activ al Sfatului Țării, votând pentru dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică și alipirea la România”.
ActiveNews vă oferă alături de filmările și fotografiile fabuloase din acea zi astrală și o imagine cu o medalie primită de unul dintre ostașii români participanți la glorioasă bătălie pentru eliberarea Budapestei de sub ocupația bolșevică, împreună cu istoria acelei clipe astrale povestită chiar de către un participant
„Regele îmi spune că de 10 mai steagul românesc va fâlfâi deasupra clădirii Parlamentului din Budapesta, acesta fiind singurul mijloc de a-i învăța minte pe unguri.” (Nicolae Iorga – "Memorii, 1918-1920”, volumul II)
Imnul Revoluției pașoptiste a fost intonat pentru prima oară pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Ascultați Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale și Grupul Psaltic "Tronos" al Catedralei Patriarhale condus de Archd. Mihail Bucă
Intrarea României în război avea să ne aducă și Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Un an mai târziu, scăpam Europa Centrală și Ocidentală de comunism prin ocuparea Budapestei și eliberarea Pragăi și Vienei de hoardele bolșevice.
Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ștefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru. PDF: Amintiri despre Eminescu (1914)
97 de ani de când Regele Mihai a urcat pe tronul României. S-a întâmplat în 20 iulie 1927, când Principele Moștenitor Mihai avea doar 6 ani. Urcarea pe tron a unui copil a impresionat o lume întreagă.
"La 15 august 1914, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, doamna Stanca aducea pe Iume, la o vârstă înaintată, la 47 de ani, pe cel de-al șaptelea ei fiu, pe care, inspirați, părinții l-au numit Anghel.” INTERVIU: „Basarabia e și-un tampon între noi și
Poezia detenției are caracter special, definindu-se întâi de toate prin unicitatea fenomenului în cadrul literaturii universale. În condiții de carceră cumplită, când chiar și numai pentru actul creator în sine poeții erau condamnați la moarte
Ce s-ar mai fi bucurat Sfântul Părinte Justin Pârvu de la Petru Vodă pentru mult dorita trecere în rândul sfinților a camaradului său Ilie Lăcătușu, făcător de minuni înainte și după nașterea la Ceruri, cu moaște sfinte pe acest pământ...
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Mircea Vulcănescu, martirul de la Aiud, i-a răspuns lui Emil Cioran că el cunoaște o bătrână dintr-un sat uitat de lume dar iubit de Dumnezeu care a făcut gropi în lutul de pe jos bătând mătănii.
În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a României.
Veteranul de război și legendarul explorator, scriitor și general Radu Theodoru, ne-a mărturisit la 28 iunie, data fatidică a primei arestări a lui Mihai Eminescu, crezul său despre Românul Absolut:
Pe 28 iunie 1883, ziaristul incomod Mihai Eminescu, conducătorul jurnalului conservator "Timpul", este arestat apoi internat forțat într-o clinică de boli nervoase
Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 84 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:
„Mișcarea Legiunii are dreptul să se revendice ca singura mistică creștină, revoluție spirituală, ascetică și bărbătească, cum încă n-a cunoscut istoria României…
