Locații: România Mare

28 iulie 1914. 109 de ani de la izbucnirea PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL. Artileria austro-ungară a bombardat Regatul Serbiei. Intrarea României în război avea să ne aducă și Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Un an mai târziu, ocupam Budapesta

Intrarea României în război avea să ne aducă și Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Un an mai târziu, scăpam Europa Centrală și Ocidentală de comunism prin ocuparea Budapestei și eliberarea Pragăi și Vienei de hoardele bolșevice.

26 iulie 1940: Premierul filo-german Ion Gigurtu vinde România Germaniei și pune pe tava Ungariei nordul Transilvaniei și pe a Bulgariei Cadrilaterul. Prof. Alesandru Duțu: Acum 83 de ani! Drama României!

26 iulie 1940. Incredibil! Ion Gigurtu, prim-ministrul României, declară lui Hitler că „România este pregătită să facă concesii” și-l întreabă cum „ar putea fi convins poporul român despre necesitatea sacrificiilor în favoarea Ungariei și Bulgariei”.

Părintele Arsenie Papacioc: România va avea un mare rol în istoria pământului ăstuia. Cipurile nu trebuie acceptate cu nici un chip! Rușii - un popor fără fund. Și ungurii sunt foarte primejdioși. Câinoși. (15 August 1914 – 19 iulie 2011)

"La 15 august 1914, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, doamna Stanca aducea pe Iume, la o vârstă înaintată, la 47 de ani, pe cel de-al șaptelea ei fiu, pe care, inspirați, părinții l-au numit Anghel.” INTERVIU: „Basarabia e și-un tampon între noi și

foto: Rador.ro

Zi de Sărbătoare Națională despre care azi nu vom auzi nici pâs. 5 iulie 1941: Are loc ELIBERAREA orașului Cernăuți din nordul Bucovinei românești de sub ocupația sovietică

În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.

„Nu vin muscalii de-a călare,/ și nici un glonte nu s-a tras,/ ci intră tancuri prin trădare…/ Sărmană vatră de pripas!” Maria Toacă: RĂMÂNE CEA MAI NEAGRĂ ACEASTĂ ZI, 28 IUNIE 1940, CHIAR DACĂ TRĂIM ȘI AZI ZILE NEGRE

Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.

23 iunie 1990. Parlamentul Republicii Moldova adopta declarația de suveranitate. Primul pas spre independența față de URSS și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918

În urmă cu 31 de ani, pe 23 iunie, deputații de la Chișinău votau Declarația de Suveranitate a Moldovei, făcând astfel primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918.

ISTORIA ZILEI: În genunchi pentru Basarabia și Bucovina și Icoana cu care au pornit ostașii români Războiul Sfânt de reîntregire națională acum 82 de ani, pe 22 iunie 1941, și azi cu urme de sânge uscat pe ea. VIDEO și FOTOGRAFIILE ZILEI

Reproducem astăzi, la 82 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei

Mihai Eminescu a murit pe 16 iunie 1889, nu pe 15. Chipul de Hrist al Românului Absolut, chinuit și răstignit pe Golgota Neamului Românesc și întâlnirea cu Duhovnicul Neamului, Părintele Justin Pârvu

Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”

Foto: Victor Roncea

Ce au strigat unii dintre cei mai frumoși români din Basarabia, aflați în cușcă la Tiraspol: Te iubim, popor român! Arestarea și eliberarea după 15 ani de temniță a Eroilor Români din Transnistria. 2 și 4 iunie în Istoria recentă a României mici. VIDEO

Așa cum sfinți români pășesc printre noi neștiuți, asigurând rezistența și mântuirea neamului prin jertfa și rugăciunile lor, tot așa, fără prea mult zgomot, adevărați eroi luptă, cu smerenie, pentru România. Și sunt aprig pedepsiți pentru aceasta.

Foto: Oana Nechifor / Doxologia

Sâmbăta morților - Moșii de Vară. Românii fac pomeni pentru SUFLETELE celor ADORMIȚI: părinți, strămoși, bunici și străbuni, frați și prieteni, victime nevinovate, bogați și săraci, împărați și domni, eroi și martiri, pe cei de laolaltă și sihaștri...

În Sâmbăta Rusaliilor, în fiecare an, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor adormiți, cu ocazia Moșilor de Vară. S-a ales această zi deoarece fiecare sâmbătă este, de fapt, o imitare a Sâmbetei Mari, a șederii lui Hristos în mormânt.

MOARTEA MAREȘALULUI. 77 de ani de la ucidere, chiar înainte de ziua sa de naștere, 2 iunie. Mărturia preotului care i-a dat ultima împărtășanie Mareșalului Ion Antonescu înainte de execuție: La Jilava, soldații plângeau în curtea închisorii (1 iunie 1946)

Parte a unui proces orchestrat, soarta condamnaților fiind pecetluită cu mult timp înainte,  mareșalul Ion Antonescu cădea răpus de  de gloanțele plutonului de execuție în curtea închisorii Militare Jilava, la 1 iunie 1946. Despre ultimele ore de viață ale mareșalului, 

32 de ani de când Părintele Justin Pârvu a pus temeliile Mănăstirii Petru Vodă. La Mulți Ani! Cum a fost arestat Marele Duhovnic pe 14 Mai 1948, „Noaptea Sfântului Bartolomeu pentru România, cea mai odioasă și cea mai criminală noapte”

Prezentăm aici Cuvântul de ctitor al Părintele Justin la sfințirea bisericii Mănăstirii Petru Vodă cât și un material despre Ziua de 14 Mai - azi Ziua Națională a Martirilor Anticomuniști - și închisorile Părintelui Justin Pârvu, Duhovnicul Neamului

Când Mântuitorul a coborât de ÎNVIERE în minele și iadul TEMNIȚELOR BOLȘEVICE, alături de Părintele Justin și alți martiri ai neamului românesc: O lumină a trecut peste inima mea și am strigat tare: HRISTOS A ÎNVIAT, FRAȚILOR!

Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă. O, ce trist și ce-nalt părea Crist! Luna venea după El, în celulă Și-L făcea mai înalt și mai trist.– Unde ești, Doamne ? Am urlat la zăbrele. Din lună venea fum de cățui… M-am pipăit… și pe mâinile mele, Am găsit urmele cuielor Lui.