În noaptea de 20 spre 21 august 1972, pleca la Ceruri ziaristul, poetul, scriitorul, gânditorul, academicianul Nichifor Crainic, mult-pătimitor în închisorile bolșevice pentru Crezul lui: NAȚIONALISMUL CURAT, ORTODOX.
Un pas important pe drumul Marii Uniri a românilor s-a făcut în 1871, la Mănăstirea Putna. De hramul mănăstirii, Adormirea Maicii Domnului, a avut loc Prima Serbare a Românilor de Pretutindeni.
Vă prezentăm un material în memoria Mitropolitul Visarion Puiu, la împlinirea a 60 de ani de la plecarea sa la Domnul. În articolul scris de preotul basarabean Ioan Lisnic și citat de Basarabia-Bucovina.info veți afla și care au fost ultimele gânduri, de întoarcere acasă, ale încercatului ierarh ortodox.
Sfântul Alexandru: „Da, recunosc. Eu, Baltaga, într-adevăr am fost adversar al revoluției și, pentru a o evita, am votat Unirea”. NKVD: „În anul 1918 a avut o atitudine dușmănoasă față de Rusia Sovietică, a fost membru [deputat] activ al Sfatului Țării, votând pentru dezlipirea Basarabiei de la Rusia Sovietică și alipirea la România”.
ActiveNews vă oferă alături de filmările și fotografiile fabuloase din acea zi astrală și o imagine cu o medalie primită de unul dintre ostașii români participanți la glorioasă bătălie pentru eliberarea Budapestei de sub ocupația bolșevică, împreună cu istoria acelei clipe astrale povestită chiar de către un participant
„Regele îmi spune că de 10 mai steagul românesc va fâlfâi deasupra clădirii Parlamentului din Budapesta, acesta fiind singurul mijloc de a-i învăța minte pe unguri.” (Nicolae Iorga – "Memorii, 1918-1920”, volumul II)
Imnul Revoluției pașoptiste a fost intonat pentru prima oară pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. Ascultați Orchestra Reprezentativă a Ministerului Apărării Naționale și Grupul Psaltic "Tronos" al Catedralei Patriarhale condus de Archd. Mihail Bucă
Intrarea României în război avea să ne aducă și Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Un an mai târziu, scăpam Europa Centrală și Ocidentală de comunism prin ocuparea Budapestei și eliberarea Pragăi și Vienei de hoardele bolșevice.
Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ștefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru. PDF: Amintiri despre Eminescu (1914)
97 de ani de când Regele Mihai a urcat pe tronul României. S-a întâmplat în 20 iulie 1927, când Principele Moștenitor Mihai avea doar 6 ani. Urcarea pe tron a unui copil a impresionat o lume întreagă.
"La 15 august 1914, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, doamna Stanca aducea pe Iume, la o vârstă înaintată, la 47 de ani, pe cel de-al șaptelea ei fiu, pe care, inspirați, părinții l-au numit Anghel.” INTERVIU: „Basarabia e și-un tampon între noi și
Și nu pot, gândindu-mă la șirul nesfârșit de dureri pe care această satanică lăcomie le-a stârnit, să nu mă gândesc și la ziua de 7 iulie 1997. Zi în care 65 de senatori, la îndemnul a doi trădători de țară, Emil Constantinescu și Adrian Severin
Mircea Vulcănescu, martirul de la Aiud, i-a răspuns lui Emil Cioran că el cunoaște o bătrână dintr-un sat uitat de lume dar iubit de Dumnezeu care a făcut gropi în lutul de pe jos bătând mătănii.
În după-amiaza zilei de 3 iulie 1941, orele 17.00, Armata 3 română (al cărei comandament a fost reinvestit în noaptea de 2 spre 3 iulie 1941 cu atribuții operative) a declanșat acțiunile ofensive pentru eliberarea nordului Bucovinei, ocupat de Uniunea Sovietică în iunie 1940, spune istoricul Alesandru Duțu.
Anexarea de către Uniunea Sovietică a Basarabiei și nordului Bucovinei1, la 28 iunie 1940, a fost consecința directă a Pactului Molotov-Ribbentrop și a izolării politice și militare din acea perioadă a României.
Veteranul de război și legendarul explorator, scriitor și general Radu Theodoru, ne-a mărturisit la 28 iunie, data fatidică a primei arestări a lui Mihai Eminescu, crezul său despre Românul Absolut:
Pe 28 iunie 1883, ziaristul incomod Mihai Eminescu, conducătorul jurnalului conservator "Timpul", este arestat apoi internat forțat într-o clinică de boli nervoase
Oricât ar părea de straniu, dar vestea începerii războiului în ziua de 22 iunie 1941 i-a adus bucurie: „Îmi bătea inima de bucurie, în speranța că ne vom întoarce acasă. Cine n-a fost refugiat poate oare înțelege starea noastră de spirit de atunci?”.
28 iunie 1940 va rămâne pentru întotdeauna o zi neagră pentru istoria poporului român. Astăzi se împlinesc 84 de ani de când, în urma ultimatumurilor din 26 și 27 iunie 1940, Armata Roșie sovietică a ocupat vechile teritorii românești ale Basarabiei, nordului Bucovinei și Ținutului Herței,
Pe 26 iunie 1940, Guvernul Regatului României primea prima notă ultimativă din partea reprezentanților URSS, în ceea ce privește cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord. Iată textul trimis de ministrul de externe sovietic, Molotov:
Pe 23 iunie 1990, deputații de la Chișinău votau Declarația de Suveranitate a Moldovei, făcând astfel primul pas spre independența față de Uniunea Sovietică și spre ceea ce se spera că va fi Unirea cu Țara-Mamă, după modelul anului 1918.
– Ioane, cu mâna mea dreaptă făcătoare de cruce, iti dau toporul asta, că atât mi-au mai lăsat bolșevicii, dă-le în cap satanelor, căci altfel nu ne vor lăsa să traim.
Indiferent de regimurile politice și de ideologiile vremelnice care ajung la putere, ziua de 22 iunie 1941 a rămas și va rămâne mereu în sufletele românilor, fiind ziua în care Armata Română s-a întors să lupte și să aducă acasă Basarabia, provincia pe care o părăsise silit în iunie 1940.
Reproducem astăzi, la 83 de ani de la trecerea Prutului de către Armata României, două fotografii memorabile legate de un moment astral din istoria României: Duminică, 22 iunie 1941, ziua declanșării Războiului Sfânt pentru eliberarea Basarabiei
În Sâmbăta Rusaliilor, în fiecare an, Biserica Ortodoxă face pomenirea celor adormiți, cu ocazia Moșilor de Vară. S-a ales această zi deoarece fiecare sâmbătă este, de fapt, o imitare a Sâmbetei Mari, a șederii lui Hristos în mormânt.
Marele povestitor basarabean Spiridon Vangheli, născut pe 14 iunie 1932 în satul Grinăuți - Râșcani, a plecat la Domnul în cursul zilei de azi, după ce în urmă cu o săptămână și-a sărbătorit cea de a 92-a aniversare a nașterii sale.
„Atâta foc, atâta aur, Ș'atâtea lucruri sfinte Peste'ntunericul vieței Ai revărsat Părinte!”
ActiveNews este încântat să anunțe în premieră apariția unei noi ediții a lucrării despre asasinarea lui Eminescu scrisă de cel mai acerb jurnalist de investigații post-decembrist, cunoscutul luptător pentru adevăr Ion Spânu,
Ne-ar fi plăcut să avem și o fotografie cu barbă a lui Eminescu – de dinainte de fi smuls de Poliție din redacția "României libere” la începutul anului 1889 -, alături de cele patru fotografii clasice, de la tinerețe, pe când se războia cu ungurii în "Federațiunea”
„Fratele nostru Mihai nu numai că a readus pe calea Domnului suflete nefericite din temnițele roșii, ci a și salvat suflete căzute în cea mai neagră deznădejde, datorită tocmai spiritului său profund creștin, al unora dintre poeziile sale”.
„În contra obiceiului Junimii, căreia nu-i plăcea să-și manifeste entuziasmul, pentru întâia dată de 20 de ani de când există societatea, un tunet de aplausuri isbucni la sfârșitul cetirii și mai mulți dintre numeroșii membri prezenți îmbrățișează pe poet."
Așa cum sfinți români pășesc printre noi neștiuți, asigurând rezistența și mântuirea neamului prin jertfa și rugăciunile lor, tot așa, fără prea mult zgomot, adevărați eroi luptă, cu smerenie, pentru România. Și sunt aprig pedepsiți pentru aceasta.
Parte a unui proces orchestrat, soarta condamnaților fiind pecetluită cu mult timp înainte, mareșalul Ion Antonescu cădea răpus de de gloanțele plutonului de execuție în curtea închisorii Militare Jilava, la 1 iunie 1946. Despre ultimele ore de viață ale mareșalului,
Profesorul Gheorghe Buzatu a plecat spre cele Veșnice, în urmă cu 11 ani, la 20 mai 2013, mult prea devreme, mult prea grăbit, lăsând în urmă tristețe, regrete, dar mai cu seamă, un gol imens în istoriografia românească…
Astăzi, când se pune din nou problema limitării grave a libertății noastre, trebuie să căutăm spre modelele exemplare ale românilor. Istoria românilor e supusă unui proces de lichidare, afirma de curând un reputat istoric.
Prezentăm aici Cuvântul de ctitor al Părintele Justin la sfințirea bisericii Mănăstirii Petru Vodă cât și un material despre Ziua de 14 Mai - azi Ziua Națională a Martirilor Anticomuniști - și închisorile Părintelui Justin Pârvu, Duhovnicul Neamului
De la revoluția din decembrie 1989, istoricii și memorialiștii au recuperat tripla semnificație a zilei de 10 mai
Podul de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, românilor de pe ambele maluri ale Prutului li s-a permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă, fără pașaport și viză, râul care rupe trupul României. FOTO
La 18 ani de la mutarea la Domnul a liderului grupului de rezistență armată anticomunistă de pe versantul nordic al Munților Făgăraș, Ion Gavrilă Ogoranu (1 mai 2006), vă prezentăm un Cuvânt și două mărturii de excepție despre Voievodul Munților.
In Memoriam Florin Constantiniu la 90 de ani de la naștere (8 Aprilie 1933 – 13/14 Aprilie 2012): "Datoria cea mai sfânta a clasei politice este să readuca Basarabia în frontierele românești”
