De la invazia Rusiei în Ucraina, pe 24 februarie 2022, a fost greu de stabilit adevărul din spatele perdelei de fum a propagandei. Cel mai mare mister îl reprezintă numărul morților uciși pe front.

Un editorial de Mike Fredenburg de la The Epoch Times pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

Câte victime a înregistrat Ucraina?

Câte victime a înregistrat Rusia?

Răspunsurile la aceste întrebări sunt esențiale pentru a determina calea cea mai bună și mai morală de urmat pentru Ucraina și pentru Statele Unite.

Estimările numărului de ucraineni uciși în luptă (UIL) merg de la un minim de puțin peste 30.000 la un maximum de peste 400.000.

În mod clar, aceste două estimări sunt ireconciliabile.

Este foarte important pentru poporul ucrainean să știe care dintre ele se apropie cel mai mult de adevăr.

Deși 30.000 de morți reprezintă o cifră tragică.

Dar tot ce se apropie de 400.000 UIL, plus sutele de mii de victime colaterale, reprezintă o catastrofă umanitară care face ca discuțiile despre continuarea operațiunilor ofensive anul viitor – sau chiar speranțele că situația de pe front va ajunge într-un punct mort – reprezintă doar iluzii deșarte care vor duce la și mai multe morți inutile în Ucraina.

Nu este nici o surpriză că, de la începutul războiului, Statele Unite și aliații lor au susținut neîncetat discursul conform căruia Rusia a suferit mai multe victime decât Ucraina.

Această poveste legată de victime este esențială pentru a da credibilitate afirmațiilor că Ucraina încă mai poate învinge o țară care are de 4 - 5 ori mai mulți bărbați aflați la vârsta înrolării și care a fost desemnată recent ca având „Cea mai puternică Armată din lume”.

Dată fiind nevoia de a menține vie speranța într-o victorie ucrainenă, nu este de mirare că serviciile de informații ale NATO afirmă că, în timpul bătăliei de la Bahmut, Rusia a pierdut cel puțin cinci soldați UIL pentru un ucrainean.

Totuși, după căderea Bahmutului în mâinile Rusiei, după eșecul mult-mediatizatei contraofensive și după semnele că Ucraina se află aproape de colaps, nimeni nu mai vorbește de un raport al victimelor de 5 : 1.

Estimările cele mai recente ale unor oficiali americani și britanici susțin că Rusia a înregistrat 120.000 de UIL, în timp ce Ucraina „doar” 70.000 de UIL(mai mult decât pierderile totale ale SUA în cei peste zece ani de război în Vietnam).

Însă nu toată lumea este de acord cu aceste estimări, în condițiile în care armata ucraineană a început războiul cu mobilizarea a aproape un milion de bărbați și, în cursul războiului, a mai mobilizat aproximativ un milion.

Printre cei tot mai mulți care nu cred în veridicitatea cifrelor de mai sus este și fostul director al Centrului de Operațiuni Comune al Cartierului General Suprem NATO din Europa și unul dintre comandanții cheie în dobândirea victoriei legendare în uriașa bătălie de tancuri de la 73 Easting, colonelul în retragere Douglas Macgregor.

Într-un recent interviu pe care mi l-a acordat, col. Macgregor a fost de acord că, în timp ce estimările care plasează numărul de ruși UIL între 60.000 și 70.000 sunt plauzibile, majoritatea estimărilor privind numărul de ucraineni UIL nu sunt.

Într-o estimare pe care mulți o vor găsi șocantă, date fiind nenumăratele povești în care erau denigrate competențele și capacitățile militare ale Rusiei, dar care elogiau deșănțat potențialul militar al Ucrainei, col. Macgregor apreciază că numărul de UIL ucraineni depășește 400.000 de oameni din cei 2 milioane de mobilizați de către Ucraina.

Colonelul Macgregor a ajuns la această cifră șocantă folosind o mare varietate de surse, inclusiv contactele sale din interiorul serviciilor de informații americane și contactele din teren în Ucraina și Polonia, care au o cunoștință profundă a ceea ce se întâmplă cu adevărat în Ucraina.

În mod deosebit, el a subliniat că relațiile sale din serviciile de informații americane și-au exprimat uimirea despre cât de departe de realitate este discursul oficial promovat de administrația Biden, în ce privește ce se întâmplă în Ucraina și care sunt pierderile de război reale ale acesteia.

De asemenea, contactele colonelului Macgregor din Ucraina i-au transmis informații cu mii de cazuri de ucraineni răniți lăsați să moară pe câmpul de luptă, despre numărul tot mai mare de comandanți și de soldați ucraineni care refuză să ordone atacuri sinucigașe împotriva pozițiilor puternic fortificate ale rușilor, despre soldați ucraineni care se predau în masă rușilor, despre spitale dând pe dinafară de soldați ucraineni răniți și multe alte relatări care dau mărturie despre nivelul uriaș de victime, contrazicând narațiunea oficială promovată de media occidentale.

Între altele, contactele colonelului Macgregor au analizat imaginile din satelit care arată o extindere masivă a cimitirelor ucrainene și zeci de mii de morminte proaspete.

Alte analize ale unor informații din surse publice au documentat și ele detaliat extinderea masivă a cimitirelor în Ucraina, care vor permite curând înmormântarea unui număr suplimentar de 1,5 milioane de persoane.

Iar un analist rus, folosind anunțurile de deces și alte surse deschise, a ajuns la o estimare a ucrainenilor UIL de peste 300.000.

Însă, pe col. Macgregor, totalitatea rapoartelor pe care le-a văzut, analiza nivelurilor istorice de victime, experiența militară personală, și informațiile din surse proprii l-au adus la concluzia că nivelul ucrainean de UIL este de o magnitudine cu mult mai mare decât cea raportată uzual.

Aceste cifre, coroborate cu faptul că războiul putea fi evitat dacă președintele Volodimir Zelenski ar fi fost suficient de bine informat și de înțelept pricepând că promisiunile de victorie ale SUA/NATO erau total nerealiste și nu te puteai baza pe ele, l-au adus pe col. Macgregor la concluzia că războiul este un dezastru uriaș pentru Ucraina, care putea și trebuia evitat.

Col. Macgregor, care păstrează amintiri dragi despre copilăria petrecută într-o suburbie cu imigranți ucraineni, a afirmat:

„În termeni umanitari, această tragedie a dus la distrugerea națiunii ucrainenene într-un război care nu ar fi trebuit purtat.”

Deși col. Macgregor nu este singurul care califică războiul drept un dezastru total pentru Ucraina, el este unul dintre puținii experți militari occidentali care sunt dispuși să respingă un discurs al cărui fanatism a căpătat conotații religioase.

Există însă dovezi pe care le putem cerceta pentru a acorda credit estimărilor sale? Pe scurt, răspunsul este „Da”.

Mai întâi, istoria ne arată că războaiele axate pe artilerie, cum a fost Primul Război Mondial și cum este acum războiul dintre Rusia și Ucraina, provoacă un nivel uriaș de pierderi și de UIL.

Într-adevăr, în scurta perioadă în care America a luptat împotriva Germaniei în Primul Război Mondial, a înregistrat 318.000 de victime, inclusiv 53.000 de UIL, într-un interval de 120 de zile, plus alți 60.000 care au murit din cauza bolilor sau a accidentelor.

Drept urmare, date fiind progresele înregistrate după Primul Război Mondial în domeniul informațiilor în timp real pe câmpul de bătaie, sunt de așteptat să se înregistreze astăzi niveluri și mai ridicate de pierderi din cauza artileriei.

Și pentru că Rusia nu doar că a început războiul cu un avantaj de 10:1 din punctul de vedere al puterii artileriei, dar ea continuă să își mențină avantajul în materie de artilerie, cu o producție de obuze de până la șapte ori mai mare decât a tuturor țărilor NATO luate împreună, ar trebuie să ne așteptăm ca Rusia să fie foarte departe de estimări, din punctul de vedere al pierderilor.

Avantajul Rusiei în materie de capacitate a loviturilor cu rază lungă, a războiului cu drone și a războiului electronic nu face decât să îi suplimenteze capacitatea de a provoca pierderi disproporționate adversarului.

Deși cele de mai sus dau mărturie despre capacitatea Rusiei de a produce pierderi disproporționate inamicului, vârsta medie a soldaților ucraineni de-a lungul războiului a crescut de la circa 32,5 ani la 43 de ani, oferind o dovadă concretă că Ucraina a suferit pierderi catastrofale în acest război.

Din punct de vedere statistic, această enormă creștere a vârstei medii corespunde mai bine cifrelor UIL ale col. Macgregor decît celor raportate în mod obișnuit de presa occidentală.

Doar cu un număr foarte mare de UIL și de răniți permanenți se poate ajunge la o creștere atât de mare a vârstei medii a soldaților ucraineni aflați în serviciul activ.

O altă tendință îngrijorătoare care scoate în evidență disperarea guvernului Zelenski este reprezentată de proiectul vizând mărirea dramatică a numărului de femei din armată în ciuda faptului că femeile sunt grav dezavantajate în raport cu bărbații în cazul luptelor din apropiere.

Sunt apoi poveștile și întâmplările care arătau că speranța de viață în primele linii de la Bahmut era de câteva ore.

Sau informațiile despre trupe ucrainene neantrenate aruncate în focul luptei.

Acest gen de relatări sunt puzderie, mai cu seamă în presa independentă sau neoccidentală.

Combinate cu alte indicii, toate demonstrează cu claritate că cifrele de care vorbește col. Macgregor sunt nu doar plauzibile. Ele pot explica disperarea tot mai mare a gesturilor regimului ucrainean.

Desigur, col. Macgregor recunoaște că este foarte dificil să stabilești numărul exact de victime în mijlocul unui război și că estimările sale ar putea fi eronate cu câte mii în plus sau minus.

Ținând cont de dovezile solide conform cărora Ucraina a suferit pierderi devastatoare, a vorbi de un impas - și cu atât mai puțin de operațiuni ofensive reușite pentru a câștiga teritorii - are mai degrabă ca scop salvarea aparențelor decât de o șansă realistă pentru Ucraina de a evita înfrângerea.

Prin urmare, singura cale morală pe care o au de urmat Statele Unite este de a-i spune președintelui Zelenski că este vremea să ceară pace și că trebuie să accepte pentru țara sa un regim de neutralitate și pierderea regiunilor care s-au rupt de Ucraina în 2014.

Este o pastilă amară, greu de înghițit pentru naționaliștii ucraineni și pentru americanii care sperau că Ucraina va produce mai multe pagube Rusiei.

Însă alternativa este scăderea șanselor Ucrainei de a rămâne un stat-națiune viabil, mai multe morți de ucraineni inutile și condiții de pace mult mai proaste decât cele care încă mai pot fi negociate astăzi.