Au trecut aproape patru ani de când lumea noastră s-a schimbat și principiile democrației s-au degradat grav, până la insignifianță.

Un editorial de Gerardine Hoogland, publicat de Brownstone Institute, pe care l-am tradus pentru cititorii ActiveNews.

*

În ultimii ani, lumea a acordat o atenție mai mare cuvântului LIBERTATE și semnificației lui.

Restricțiile din vremea Covid, împreună cu directivele coercitive de a accepta vaccin nou, creat cu viteza luminii, pentru a o „salva pe bunica” au reprezentat nucleul acestei evoluții.

Când am candidat în alegerile federale australiene, în 2022, din partea Partidului Australiei Unite, am fost unul din cei patru candidați care militau pentru Libertate, în districtul meu, Lilley.

Într-o zi, înaintea scrutinului, am abordat un jurnalist de la unul din ziarele noastre importante și l-am întrebat de ce suntem ignorați de presă, iar opiniei publice nu i se oferă posibilitatea de a auzi ce avem de spus.

A răspuns cu un gest larg, arătând spre mulțimea de oameni care se înghesuiau, într-o zi foarte umedă și urâtă, și afirmând că suntem irelevanți, iar că tot ceea ce îi interesează pe acești oameni este doar „roșu” (Partidul Laburist) și „albastru” (Partidul Liberal).

După ce i-am explicat de ce militam pentru Libertate și l-am provocat să-mi spună de ce oamenii nu au dreptul să asculte mesajele noastre, el mi-a replicat:

„Libertatea este un non-cuvânt.”

Evident, l-am contrazis, iar istoricul din mine a încercat să facă apel la rațiunea sa, având în vedere că propria lui carieră depindea de libertate pentru a putea scrie și a-și comunica gândurile și ideile.

Dacă LIBERTATEA ar fi într-adevăr un non-cuvânt, nu am fi beneficiarii ideii de democrație a vechilor greci și nici ai sistemului politic moștenit de la romani, care a fost creat pentru a asigura ca oamenii să aibă o voce și ca cele trei paliere de guvernare să rămână separate.

Imaginați-vă că i-ați spune lui Socrate, omul care a pus totul la îndoială și care i-a încurajat și pe alții să facă același lucru, că cuvântul Libertate nu înseamnă nimic!

Mă îndoiesc că ar mai fi avut nevoie de cucută – șocul l-ar fi dat gata!

Au trecut aproape patru ani de când lumea noastră s-a schimbat și mulți oameni au uitat de restricțiile și pedepsele neobrăzate care au fost impuse de sus.

Oamenii au continuat să-și vadă de viețile lor, țistuindu-i pe aceia dintre noi care le reamintesc ce au făcut stăpânii din guvern.

Prin natura lor, australienii sunt relaxați. Din păcate, acest lucru s-a dovedit mai adevărat decât credeau mulți, atunci când majoritatea a îngenuncheat la altarul Leviatanului.

Viitorul poate părea sumbru, atunci când vedem cum ne sunt confiscate drepturile naturale, dar eu continui să privesc la înțelepciunea și clarviziunea anticilor, care și-au croit singuri drum prin mlaștina tiraniei și a opresiunii.

Trebuie să ne uităm la inventivitatea, forța, rezistența, curajul și onoarea eroilor și faptelor eroice din trecut dacă vrem să revendicăm ceea ce ni se cuvine.

Pentru că istoria e importantă. La fel, și Libertatea.

Când galii au ras Roma de pe fața pământului, în anul 390 î.Hr., generalul Camillus a trebuit să le redea soldaților și poporului încrederea în propria libertate, pentru a continua să o apere.

Mulți doreau să părăsească ruinele Romei lor iubite, dar Camillus nici nu a vrut să audă.

El a spus:

„Să înțelegem că galii au putut să pună Roma la pământ, dar romanii sunt prea slabi pentru a o ridica din nou?”

Speranța mea este că, într-o bună zi, curând, națiunea noastră va fi suficient de înțeleaptă pentru a revendica ceea ce ne aparține de drept și ceea ce categoric este un cuvânt în sine: LIBERTATEA.