ActiveNews se confruntă cu cenzura pe rețele sociale și pe internet. Intrați direct pe site pentru a ne citi și abonați-vă la buletinul nostru gratuit. Dacă doriți să ne sprijiniți, orice DONAȚIE este binevenită. Doamne, ajută!


AUR a depus astăzi la DNA un denunț penal prin care cere verificarea contractelor din programul SAFE, cei 16,68 miliarde de euro pentru înarmare pe care România i-a primit de la UE. Denunțul se sprijină masiv pe investigațiile Q Magazine publicate în ultimele luni și cere procurorilor să stabilească dacă în spatele atribuirilor se ascund abuz în serviciu, fals intelectual sau afectarea intereselor financiare ale UE.

Denunțul nu afirmă că infracțiunile sunt dovedite, ci vorbește despre documentele pe care instituțiile nu le-au arătat public: cine a selectat operatorii economici și pe ce bază. Capitolul greu privește concentrarea contractelor la Rheinmetall, ajuns la peste 5,7 miliarde de euro prin SAFE, și respingerea proiectului Piranha 5 – singurul cu producție reală în România, prin GDELS și Uzina Mecanică București -, ale cărui fonduri au fost redirecționate tot spre un program cu același furnizor german.

Se mai cere lămurirea achiziției sistemului de armament individual (816,6 milioane euro, unde cîștigătoarea nu se afla pe lista inițială de șapte operatori), a proiectului OCCULT-AI atribuit Digi (aproape 200 milioane euro), a proiectelor de drone și antidronă coordonate de MAI, precum și a eventualelor legături dintre contractele navale și situația Șantierului Naval Mangalia.

Denunțul pune pe masă o întrebare pe care presa de investigație o tot ridicase fără ecou instituțional: anume dacă un program menit să întărească industria românească de apărare nu a devenit, în bună parte, o conductă de bani către un singur furnizor extern, în timp ce singurul proiect local a fost eliminat pe o diferență de preț niciodată explicată public. (B.T.I.)
 
Parteneriat Inpolitics
 
 
Comunicatul AUR:
 

„Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus un denunț la Direcția Națională Anticorupție privind posibile fapte săvârșite în legătură cu pregătirea, selectarea operatorilor economici, negocierea, atribuirea, finanțarea și executarea proiectelor incluse în Programul SAFE al României.

Vorbim despre un program prin care România beneficiază de o asistență financiară maximă de 16,68 miliarde de euro, sub forma unui împrumut al Uniunii Europene. La 26 august 2026, România a încasat deja prima plată, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar aproximativ 800 de milioane de euro urmează să fie direcționate către tehnică militară și capacități de producție.

Când sunt în joc asemenea sume, secretomania, lipsa unei urme documentare clare și suspiciunile privind favorizarea unor operatori economici nu pot fi trecute cu vederea.

Prin denunțul depus, solicităm procurorilor DNA să verifice dacă împrejurările semnalate pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni precum abuzul în serviciu, falsul intelectual, uzul de fals, falsul în declarații, folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane sau infracțiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, precum și orice alte fapte penale care ar putea rezulta din administrarea probelor.

Solicităm identificarea persoanelor care au întocmit, avizat, aprobat sau folosit documentele relevante și verificarea dosarelor complete ale achizițiilor pentru a se stabili dacă legea a fost încălcată în scopul favorizării unor operatori economici, al producerii unei pagube sau al obținerii unui folos necuvenit.

Denunțul vizează mai multe situații concrete care ridică semne serioase de întrebare:

În cazul contractelor și acordurilor referitoare la Rheinmetall, trebuie verificată concentrarea unor contracte de valori foarte mari către același grup industrial, modul în care au fost concepute specificațiile, operatorii care puteau furniza produse echivalente, ofertele analizate, justificarea eventualelor modificări de preț și obligațiile asumate privind producția și transferul tehnologic.

În cazul proiectului Piranha 5, trebuie lămurit de ce proiectul pentru 139 de transportoare, pentru care exista capacitate de producție și integrare în România, a fost respins și în ce condiții fondurile au fost redirecționate către programul mașinii de luptă a infanteriei. Informațiile publice indică o diferență între valoarea de aproximativ 6 milioane de euro pentru un vehicul prezentată Parlamentului și o valoare finală de aproximativ 9,4 milioane de euro. În același timp, compania implicată a susținut public că nu era vorba despre configurații direct comparabile și că fuseseră solicitate numeroase modificări tehnice. DNA trebuie să stabilească adevărul pe baza documentelor, nu a explicațiilor contradictorii din spațiul public.

În cazul Sistemului de armament individual, cu o valoare de 816,6 milioane de euro, informațiile publice ridică întrebări privind modul în care, după o listă inițială de șapte operatori, soluția selectată ar fi ajuns să fie asociată unui al optulea operator. Trebuie stabilit cine a introdus operatorul în procedură, când și pe baza căror documente, dacă toți participanții au fost evaluați după aceleași criterii și dacă au fost respectate condițiile de eligibilitate SAFE.

Pentru proiectul OCCULT-AI, în valoare publică de aproximativ 190-200 de milioane de euro și atribuit Digi, solicităm să se stabilească cine a decis efectiv selectarea operatorului, cine au fost competitorii, ce criterii au fost aplicate, cine a propus și aprobat alegerea și cum au fost evaluate condițiile de securitate și eligibilitate.

Sunt vizate, de asemenea, programul mașinii de luptă a infanteriei, proiectele de drone și sisteme antidronă coordonate de MAI, precum și eventualele legături dintre contractele din domeniul naval și situația Șantierului Naval Mangalia.

Un alt aspect grav privește lipsa documentelor publice care să permită verificarea modului în care au fost selectați operatorii economici. Autoritățile au oferit informații generale, însă o serie de elemente esențiale privind operatorii consultați, criteriile comparative, operatorii eliminați, soluțiile analizate și persoanele care au propus sau aprobat furnizorii nu au fost clarificate public. Înțelegem caracterul sensibil al achizițiilor din domeniul apărării și faptul că unele informații pot fi clasificate. Clasificarea nu înseamnă însă absența controlului. Documentele trebuie să existe, deciziile trebuie motivate, traseul avizelor trebuie să poată fi verificat, iar organele de urmărire penală trebuie să aibă acces la probe.

De aceea, solicităm DNA ridicarea planului de investiții SAFE al României și a tuturor versiunilor sale, a dosarelor complete ale proiectelor vizate, a referatelor de necesitate, avizelor, cerințelor operaționale, consultărilor de piață, ofertelor, evaluărilor, negocierilor, contractelor și actelor adiționale. Solicităm inclusiv verificarea fișierelor electronice native, a istoricului versiunilor și a metadatelor, astfel încât să poată fi stabilită data reală la care documentele au fost întocmite sau modificate.

Trebuie verificat inclusiv dacă rezultatul unor proceduri fusese stabilit, negociat sau comunicat unor operatori înainte de evaluarea reală a alternativelor, dacă prețurile au fost fundamentate corect, dacă fondurile au fost redirecționate legal și dacă documentele și declarațiile transmise instituțiilor europene reflectă realitatea.

România nu poate contracta împrumuturi de miliarde de euro, nu poate angaja cheltuieli uriașe în domenii strategice și apoi să le ceară cetățenilor să accepte că nu au dreptul să știe cum au fost luate deciziile și pe ce criterii au fost aleși beneficiarii unor contracte de asemenea dimensiuni.

AUR solicită transparență, răspundere și verificarea legalității fiecărei decizii. Atunci când sunt în joc peste 16 miliarde de euro și interese strategice ale României, nicio suspiciune serioasă nu trebuie îngropată sub pretextul secretului, al urgenței sau al securității naționale.”